Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ieri recursul înaintat de apărătorii lui Ioan Lazăr, judecătorul de la Secţia penală a Tribunalului Arad arestat la sfârşitul săptămânii trecute pentru  infracţiunea de luare de mită. A fost respins şi recursul celui considerat drept complice la această infracţiune, Traian Marius Sabău. Cei doi rămân deci în arest, deşi cazul Lazăr tinde să primească aspecte ciudate.

Încă nu s-au găsit banii, 25.000 euro, care ar fi făcut obiectul luării de mită, probatoriul instanţei bazându-se pe un colaj de convorbiri telefonice. Mai mult, apărătorii lui Ioan Lazăr invocă şi unele vicii de procedură în sensul că judecătorul care a dispus efectuarea percheziţiilor şi ascultărilor telefonice este unul şi acelaşi cu cel care a emis mandatele de arestare preventivă.

În motivarea instanţei este descris întregul film al întâmplărilor. Judecătorul Ioan Lazăr i-ar fi pretins denunţătorului Ştefan Marină, prin intermediul complicelui Traian Marius Sabău, 30.000 de euro, pentru a-i da o soluţie de neîncepere a urmării penale pentru un dosar de înşelăciune. Într-un dosar penal, Marină obţinuse deja soluţie de „NUP”, însă partea adversă contestase în instanţă această decizie, iar judecătorul Lazăr, preşedintele completului de judecată la Tribunalul Arad, ar fi promis că, în schimbul banilor, situaţia în dosar va rămâne la fel. Potrivit motivării instanţei, în 16 mai Ştefan Marină i-a denunţat pe judecător şi pe complicele acestuia la procurorii anticorupţie. Ultimul termen de judecată al procesului său avusese loc pe 15 mai, însă judecătorul şi-a amânat pronunţarea pentru ca Marină să aducă banii. Din 18 mai, procurorii au început interceptarea convorbirilor telefonice, dar şi a discuţiilor în mediu ambiental. În data de 22 mai 2008, denunţătorul, la cererea judecătorului Ioan Lazăr, transmisă prin Traian Marius Sabău, i-a dat 10.000 de euro. Traian Sabău Marius l-a determinat pe denunţător pentru a ascunde provenienţa ilegală a banilor, să întocmească în fals, atât o convenţie bilaterală prin care să ateste în mod nereal că suma respectivă ar reprezenta un avans pentru a-i aduce un autoturism din Germania, cât şi să ateste în mod nereal că suma respectivă ar reprezenta un avans la această convenţie. Apoi, cea de-a doua tranşă de bani, 15.000 de euro, a fost plătită de denunţătorul Ştefan Marină lui Traian Marius Sabău în 28 mai, la punctul de frontieră Jimbolia.

Cert este că deocamdată cei 25.000 de euro nu s-au găsit. Procurorii au găsit în casa de marcat a free-shopului două bancnote care corespundeau cu cele date de denunţător la prima tranşă. Magazinul a depus banii din ziua respectivă la bancă, urmând ca procurorii să verifice circuitul banilor daţi cu titlul de mită.

În aceeaşi dimineaţă, Sabău l-a sunat pe Marină şi i-a spus că poate să meargă să-şi vadă soluţia, denumită în convorbire „vopsea”.

Tot în 29 mai, procurorii au mai interceptat o convorbire telefonică între judecător şi complicele său în care magistratul întreabă dacă Marină a văzut soluţia favorabilă. Vom reveni.

Sursa: Glasul Aradului