În destinul unor oameni năpăstuiţi de soartă, uneori şi cea mai mică bucurie poate reprezenta un miracol. Suferinţa se transformă în nădejde iar lacrimile în zâmbet. De foarte puţine ori în viaţă îţi este dat să primeşti în dar lucruri pe care te gândeşti că prin munca ta nu le-ai fi obţinut niciodată. Mai ales atunci când viaţa ţi-a scos în cale doar nenorociri şi durere.

Dorin Ion Graure este marele câştigător al campaniei „Câştigă cu Glasul Aradului“. Marele premiu, un autoturism Dacia Logan a ajuns în curtea sa din localitatea Neudorf, comuna Zăbrani. Bărbatul are 46 de ani, iar condiţia sa materială nu este una de invidiat. Cu toate astea, nu se plânge. Ca un adevărat român, merge mai departe.

Conducerea primăriei este mândră

Pentru a-l cunoaşte mai bine pe fericitul câştigător, ne-am deplasat la locuinţa sa din Neudorf. Pe drum, ne-am oprit la primăria din Zăbrani, comună de care aparţine satul Neudorf, pentru a afla care sunt reacţiile faţă de campania Glasul Aradului şi cum percep oamenii din comună faptul că marele câştigător este din zonă. Fiind prima zi după alegeri, nu i-am putut găsi pe nici unul din primari: fostul şi actualul. În schimb, l-am găsit pe viceprimar şi pe poliţistul comunitar. La aflarea veştii că suntem de la Glasul Aradului, toţi cei prezenţi ne-au spus că sunt foarte mândri şi în acelaşi timp bucuroşi de faptul că marele câştigător este din comuna lor. Ştiau totul despre campanie şi chiar ei şi-au încercat norocul în mai multe rânduri.

„Ne bucurăm că a câştigat un om sărac“

„Am aflat că a câştigat cineva din Neudorf, dar nu ştiam cine. Dar acum că am aflat, ne-aţi adus o veste bună. E un om sărac şi ne bucurăm tare mult pentru el. Acest lucru ne-a făcut să înţelegem că într-adevăr campania a fost cât se poate de corectă. Dacă ar fi câştigat cineva cu bani, aveam dubii“, ne spune viceprimarul Adrian Aurel Madoşa.

„Nu şi-ar fi putut cumpăra niciodată maşina“

Poliţistul comunitar, Ionel Dan are şi el o părere foarte bună despre cel care a câştigat: „Chiar dacă este un om sărac, munceşte foarte mult. Este un familist convins şi ar face orice pentru copiii săi. Are toate calităţile pe care poate să le aibă un om. E foarte muncitor, cu bun simţ şi aşezat. Chiar nu ai avea nimic ce să îi spui de rău. Maşina pe care a câştigat-o, nu ar fi reuşit să şi-o cumpere niciodată din salariul său. Se vede că Dumnezeu există“. După care, viceprimarul îl completează: „Şi aici la primărie este cu toate taxele la zi. Este un exemplu pentru comunitatea noastră. Din păcate, dintre toţi fraţii săi, doar el se ţine de lucru şi este muncitor. Iar copiii săi, cu toate că i-a crescut singur, toţi muncesc şi sunt la casele lor“.

Toată lumea ne aştepta

Continuându-ne drumul, am ajuns şi la Neudorf, locul fericitului câştigător. În faţa casei era plin de localnici, care auzind de sosirea noastră au venit să stea de vorbă cu noi. Printre aceştia, câţiva erau şi prieteni ai lui Dorin Ion Graure. Până să sosească, pentru că era plecat cu maşina să îşi rezolve ceva probleme, am stat puţin de vorbă cu cei prezenţi. Unul dintre ei, Vasile Rusu îi este prieten şi în acelaşi timp vecin. „Îl cunosc de nouă ani. Mă bucur foarte mult pentru el. Prin câte necazuri a trecut, sunt sigur că acest câştig i-a adus şi zâmbetul pe faţă. Merita o asemenea bucurie. M-a impresionat faptul că atunci când a auzit că a câştigat, din puţinul lui, ne-a făcut cinste la toţi prietenii. Atât cât a putut“, ne spune prietenul său.

„Acest premiu îl ajută foarte mult“

 Un alt prieten, Ioan Maşlinca, a fost şi el mişcat de gestul lui Ion Graure: „Cu toate că nu prea are de unde, ne-a cinstit pe toţi. A fost un gest frumos şi în acelaşi timp emoţionant. În momentul în care a aflat că a câştigat nici nu mai ştia ce să spună. Era copleşit de bucurie. Acest premiu îl ajută foarte mult pentru că este un om sărac. Îl cunosc de 25 de ani şi suntem foarte mândri că marele câştigător este de la noi din sat“.

Mult, din puţinul său

Nu am apucat să terminăm de vorbit, că maşina în care se afla Ion Graure a şi apărut. Omul nostru, era din păcate în partea dreaptă a vehiculului. Nu are încă permis de conducere, astfel încât de bucuria şofatului profită ginerele său. Foarte bucuros de vizita noastră, ne invită amabil înăuntru. Nu înainte însă de a o trimite pe fiica sa cea mică să ne cumpere o sticlă de suc. Nu am putut să-i răpim omului din bucuria de a ne oferi din puţinul său. Puţinul său ne este oferit cu o asemenea generozitate de bunătate şi bucurie, încât se transformă într-unul dintre cele mai bogate festinuri la care am fost invitaţi vreodată.

Fără soţie şi cu trei copii

Casa în care locuieşte este construită de nemţi, întocmai ca majoritatea caselor din zonă. Chiar dacă este modestă, iar nemţii au plecat de mult, după cât este de îngrijită nu poţi spune că în ea nu locuieşte o familie de nemţi. Ne-am întrebat cine este femeia care se ocupă cu atâta grijă de gospodărie, în timp ce soţul este plecat la muncă. Răspunsul a fost unul menit să ne cutremure: de toate se ocupă bărbatul de 46 de ani. Soţia sa a murit acum 11 ani la vârsta de 29 de ani. L-a lăsat singur cu trei copii mici. Cele două fetiţe aveau cinci, şi respectiv 12 ani. Băiatul avea doar zece anişori.

A ales să meargă mai departe

Rămas singur fără persoana pe care o iubea cel mai mult din lume, a fost cel mai cumplit coşmar pe care i-l putea oferi viaţa. Copiii săi i-au dat însă puterea de a continua şi de a-i vedea mari şi la casele lor. Acesta a rămas singurul său scop în viaţă. De aceea nici nu s-a recăsătorit: „Am iubit-o foarte mult. Nimeni nu i-ar fi putut lua vreodată locul. În plus, nu am vrut să-i fac pe copii să sufere“, ne spune îndurerat omul.

A murit din cauza medicilor

Soţia sa a murit în urma unei boli la plămâni. Dorin Graure a încercat tot ce i-a stat în putinţă pentru a-i prelungi zilele. Dumnezeu nu a fost însă de acord. Planurile Sale nu sunt menite întotdeauna să le înţelegem. Soţul său a încercat însă totul. A dus-o pe la toate sanatoriile şi spitalele pe la care a putut. În zadar… A murit la doar 29 de ani.

Trăieşte pentru copii

Viaţa l-a făcut destul de puternic ca să poată merge mai departe. Oricât a fost de greu, a continuat să muncească şi s-a ţinut de serviciu. Lucra la Căile Ferate Române, acolo unde este angajat şi acum. Seara când ajungea acasă era cel mai fericit. Îşi vedea rostul vieţii sale: copiii. Cu toate astea, nu făcea rabat de la disciplină. „Fără joardă nu se putea. Dar acum îmi mulţumesc toţi. Făcea prostii unul, o căpătau toţi. În felul acesta au devenit foarte uniţi şi se respectau unul pe celălalt. I-am crescut singur, iar fără disciplină nu aş fi reuşit. Au fost însă nişte copii foarte cuminţi. Înţelegeau că ne este greu şi încercau să mă ajute aşa cum puteau ei“, spune tatăl. Acum a mai rămas doar cu unul, cu fetiţa cea mai mică. Băiatul este la muncă în Germania, iar fata cea mare este căsătorită.

Maşina le-a adus o alinare

Ancuţa, fata cea mică, a fost cea mai fericită atunci când tatăl său a câştigat maşina. Face şcoala la Lipova, unde învaţă foarte bine. „Altfel nu ar mai fi sponsorizată“, glumeşte tatăl său. Acum ea speră să se plimbe toată ziua cu maşina iar când va veni vremea, să facă şcoala de şoferi pentru a o putea conduce. Având în vedere că Ion Graure câştigă pe lună 530 de lei, din care trebuie să plătească rata la bancă 170 de lei şi 60 de lei rata pe casă, maşina este foarte bine venită. „E prima dată când câştig ceva în viaţă fără să muncesc. Toată lumea din comună mi-a spus că se va abona acum la Glasul Aradului. A fost numai puterea lui Dumnezeu aici. Altfel nu aş fi câştigat“, este convins Ion Graure.

Sursa: Glasul Aradului