Căldură mare, mon chér. Atât de mare încât arădenii s-au pus pe cumpărat aparate de aer(e) condiţionat. Până aici, nimic grav. Poate doar nişte simple dureri de cap sau de spate, ochi injectaţi, trecerea de la aerul cald de afară la cel de frigider care afectează pulsaţiile inimii, şi în listă s-ar mai găsi câteva. Toate aceste afecţiuni se pot rezolva însă foarte simplu: o uşoară internare prin spitale nu strică. La cum arată spitalele noastre, poate acolo dăm peste mult visata răcoare… veşnică. Dar ce ne facem cu săracele noastre clădiri, care trebuie să suporte ignoranţa şi umilinţa amplasării pe faţadele lor a unor cutii hibride de aer condiţionat?

Slavă Domnului, din punct de vedere arhitectural, Aradul nu are de ce să se plângă. Clădirile vechi şi frumos ornamentate reprezintă o adevărată mândrie pentru arădenii noştri. Mă rog, pentru cei care le apreciază. Pornind din Aradul Nou, zona Boului Roşu, Piaţa Avram Iancu şi întreg Centrul Aradului, nu se poate să nu admiri frumoasele clădiri care ne-au fost lăsate moştenire de către înaintaşii noştri. Cu toate astea…

„Lipsă de respect“

Turiştii care până anii trecuţi rămâneau copleşiţi privind stucaturile de pe clădirile istorice, au acum posibilitatea de a rămâne uluiţi de „frumuseţea“ şi puzderia de cutii de aer condiţionat care au luat locul stucaturilor. „Amplasarea acestor cutii de tablă pe pereţii exteriori ale unor clădiri monument nu reprezintă altceva decât lipsă de respect faţă de formidabila arhitectură a oraşului nostru“, spune Bujor Buda de la Asociaţia „Pro Urbe“, pentru protejarea patrimoniului urban Arad. Acesta continuă: „Nu se poate ca aceste cutii să ciuntească din clădiri ca Primăria, Casa de Pensii, Palatul CFR sau multe altele din Piaţa Avram Iancu“.

Picătura românească

Mai mult decât atât, picăturile care ies din aceste aparate sunt foarte nocive. „Aceste picături sunt extrem de injectoase. Orice măsea stricată, fum de ţigară, gaze intestinale, râgâieli, excremente de animale, toate dejecţiile umane şi animale sunt conţinute în acele picături care se preling pe asfalt. Chiar dacă se usucă, ele se evaporă, degajând miliarde de microbi în plămânii noştri“, spune Bujor Buda. Aceste aparate nu reprezintă cea mai bună soluţie nici pentru sănătatea celor care le folosesc. Autotermoreglarea corpului uman se face forţat, conducând la diverse anomalii ale sistemului respirator.

Exemple pozitive

Sunt însă şi clădiri care se pot bucura atât de aerul condiţionat din interior, cât şi de o faţadă nealterată şi care nu au fost nevoite să fie supuse mutilării. Palatul Finanţelor a rezolvat problema cutiilor într-un mod onorabil: le-a pus în pod. Pe strada Stejarului, vizavi de Biblioteca judeţeană, astfel de cutii au fost amplasate pe acoperişul clădirilor. O altă soluţie s-a găsit prin achiziţionarea unor calorifere care dau atât căldură cât şi aer rece. Iată că se poate. 

Soluţia

În străinătate, unde respectul faţă de frumos este asemănat cu sfinţenia, există în fiecare oraş un arhitect şef. Iar pentru montarea unui astfel de aparat, trebuie să ai aprobare de la arhitect. „El este menit să îţi arate locul unde este cel mai potrivit pentru a fi montat aparatul de aer condiţionat“, încheie Bujor Buda.

Sursa: Glasul Aradului