Peste jumătate dintre adolescenţii români au dificultăţi de citire şi mai ales de percepere a unui text, conform Comisiei Europene care, încadrează România pe primul loc în topul ţărilor cu rezultate negative în ceea ce priveşte gradul de cultură şi educaţie. Chiar dacă credem că societatea a evoluat îndeajuns încât cazuri de analfabetism nu mai există, ori dacă există sunt izolate, ne înşelăm.

Completarea formularelor dă bătăi de cap

Astăzi, într-o lume neconcepută de alţii fără calculator, mai există încă persoane care nu îşi pot completa pe formulare nici măcar numele. De exemplu, la oficiile poştale din municipiu, se prezintă şi astăzi persoane care au dificultăţi de citire, de scriere şi de înţelegere, spre disperarea angajatelor care nu au suficient timp şi răbdare să ofere informaţii în plus. ,,Aproape zilnic vin oameni care nu ştiu să citească şi ne roagă să le scriem formularele. Astfel, ajungi ca pe lângă stresul unei zile de muncă să mai ai unul în plus. Există persoane la  care nu te aştepţi să aibă asemenea dificultăţi deoarece în mare parte sunt tineri. Unii sunt chiar înstăriţi iar cititul nu mai este un aspect important pentru ei, după cum vedem. Înţelegi la o persoană în vârstă să aibă asemenea probleme, dar pentru tineri cititul, scrisul ar trebui să fie o prioritate”, ne spune Adina Mihoc, o angajată a Oficiului Poştal nr. 1, din centrul Aradului. De multe ori funcţionarii băncilor sunt uimiţi de îndrăzneala unora care, sunt în stare să le ofere atenţii sau chiar bani, pentru completarea unor formulare necesare pentru operaţiuni bancare sau de alt gen. Mulţi dintre aceştia, încărcaţi cu aur, având afaceri necunoscute ori având experienţe de viaţă efectiv uimitoare, vin cu nepăsare la ghişeele ori birourile unor instituţii, cerând „îndurare“ pentru faptul că nu ştiu să citească şi să scrie. Doleanţa completării unor astfel de acte, este plătită cu sume cuprinse între cinci şi zece lei. Îndrăznarea lor nu cunoaşte limite.

Comisia Europeană ne clasifică... analfabeţi

În legătură cu raportul Comisiei Europene, inspectorul de Limbă şi Literatura Română Arad, Dumitru Mihăilescu afirmă: „Acest raport mi se pare exagerat totuşi, chiar dacă unii tineri, şi nu numai, au probleme cu cititul şi scrisul. Analfabetismul nu este monitorizat însă, din perioada în care armata era obligatorie, când puteau fi făcute statistici în acest sens. Cred că în judeţul Arad cazurile de abandonare a studiilor se datorează faptului că unii dintre tineri trebuie să facă naveta, de probleme financiare şi de lipsa impulsionării tinerilor de către părinţi. Totuşi, să nu ştii să citeşti la vârste tinere este inadmisibil având în vedere că astăzi există multe posibilităţi de învăţare căutându-se eradicarea anumitor probleme“.

Aspectele după care ţara noastră s-a clasat pe primul loc în topul rezultatelor cele mai proaste privind cultura şi cunoştinţe ale populaţiei, conform studiilor Comisiei Europene sunt: renunţarea timpurie la studii, participarea redusă a adulţilor la diferite cursuri şi activităţi de învăţare pe parcursul vieţii, numărul redus de absolvenţi la diferite materii şi dificultăţile pe care tinerii le întâmpină în înţelegerea şi interpretarea unui text. Totuşi, cunoscând faptul că avem rezultate bune înregistrate în multe instituţii de învăţământ, ştiind că mulţi dintre tinerii români participă la olimpiade obţinând rezultate notabile, de asemenea, cunoscând existenţa multor posibilităţi în cea ce priveşte săvârşirea studiilor, e greu de imaginat că suntem catalogaţi drept un popor analfabet. Asemenea concluzii emise de Comisia Europeană sunt exagerate în opinia oficialilor români din învăţământ care, consideră că asemenea ipoteze discreditează învăţământul românesc. Totuşi, procentul de 53,5% înregistrat de Comisia Europeană, la adolescenţii cu vârste cuprinse între    18-24 este mare, chiar îngrijorător.

Sursa: Glasul Aradului