La prima vedere, Aradul pare un oraş liniştit şi cu o populaţie echilibrată. Persoanele în vârstă, care reprezintă majoritatea, lasă impresia de stabilitate, ordine şi înţelepciune. Cu toate acestea, oraşul nostru ocupă unul dintre locurile fruntaşe în ceea ce priveşte numărul de  sinucideri anuale. Un alt lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri îl reprezintă cele trei mari spitale de boli mintale din judeţul nostru, care sunt în permanenţă pline.

Şi totuşi, care ar fi explicaţia numărului tot mai mare de sinucideri? „Încă o persoană care nu şi-a găsit rostul, încă un om care a încetat să lupte, încă un înfrânt pe drumul vieţii…“, sunt titluri pe care le vedem tot mai des în presa locală. Directorul medical al Spitalului de Psihiatrie din Mocrea, dr. Antoniu Borzak, ne întăreşte temerile: „Numărul sinuciderilor este în creştere. Mai ales acum, în perioada de toamnă, numărul lor se accentuează. Nu există o explicaţie în acest sens. Cele mai întâlnite motive de suicid sunt cele provocate de stres şi mai puţin din cauza melancoliei sau din dragoste. Tentativa este mai mare în rândul femeilor, dar reuşita este mult mai mare la bărbaţi. Am putea spune că aceştia din urmă sunt mult mai hotărâţi în a-şi duce gândul de sinucidere până la capăt. În ceea ce priveşte sinuciderea molipsitoare, în familiile cu multe sinucideri, se întâmplă deseori ca acestea să fie identice unele cu altele: au loc la aceeaşi vârstă şi în acelaşi mod. Victimele, de cele mai multe ori, nu ştiu însă de acest lucru“.

Depresiile duc la sinucideri

Factorul cel mai agravant care duce la sinucidere sunt depresiile. „În ultima vreme ne confruntăm cu tot mai mulţi pacienţi care suferă de depresie. De vină este starea materială şi instabilitatea economică în care trăim. Aceştia au totuşi un fond mai sensibil decât ceilalţi, iar stresul le accentuează depresia. La acest fond mai contribuie şi televizorul, prin ştirile negative, alcoolul sau drogurile. Etapele cele mai periculoase ale vârstei sunt la 20, 30, 40 şi 60 de ani. Se pare că la aceste vârste, omul suferă nişte transformări“, ne spune Ecaterina Blaga, asistentă şefă la Spitalul de Psihiatrie din Căpâlnaş. În literatura de specialitate, există patru tipuri de sinucidere care reprezintă speciile cele mai importante. Sinuciderea maniacă se datorează halucinaţiilor sau concepţiilor delirante. Bolnavul se omoară pentru a scăpa de un pericol sau de o ruşine imaginară. Tentativa de sinucidere apare brusc, iar dacă încercarea a eşuat, ea nu mai este reluată. Sinuciderea melancolică este legată de o stare generală de depresie şi tristeţe, care-l determină pe bolnav să nu mai aprecieze relaţiile sale cu oamenii şi lucrurile din jur. Aceşti bolnavi sunt foarte perseverenţi în ţelul urmărit. Sinuciderea obsesivă nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzată doar de ideea fixă de a muri. Sinuciderea impulsivă este la fel de nemotivată ca şi cea obsesivă, dar ea apare brusc, iar bolnavul nu-i poate rezista.

Ştreangul, pe placul arădenilor

Sinuciderea prin spânzurare este metoda cea mai utilizată în rândul arădenilor. Pe de altă parte, aparent fără nici o legătură, pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul de sinucideri îl ocupă judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare. Următorul este Aradul. Explicaţia este simplă. Ne-au dat-o cei de la medicina legală. Spânzurarea este metoda folosită cu precădere de catolici, şi în special de maghiari. Nemţii au şi ei metoda lor, şi anume aruncatul în fântână. Atunci când în judeţul nostru exista o populaţie însemnată de nemţi, cea mai des folosită metodă de sinucidere a bolnavilor era să se arunce în fântână. De-a lungul anilor, românii au împrumutat prin imitaţie metodele celor cu care au convieţuit. La polul opus, judeţele cu cea mai mică rată a sinuciderilor sunt: Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Botoşani, Suceava, Bistriţa şi Vrancea. În încheiere, concluzia o lăsăm regretatului Părinte Galeriu: „Când faci abstracţie de Dumnezeu nu ai altă alternativă decât neantul”.

Sursa: Glasul Aradului