Conform noilorcerinţe impuse de Direcţia Sanitar Veterinară şi de Siguranţă a Alimentelor,producătorii care comercializează produse de origine animală, în special lapte,ouă şi miere, vor trebui să respecte condiţiile de igienă ale mulsului, precumşi ale depozitării laptelui. De asemenea, micii vânzătorii de ouă şi miere dealbine trebuie să se înregistreze în prealabil la Direcţia Sanitar Veterinarăşi de Siguranţă a Alimentelor, unde vor depune un dosar care să conţină copiade pe actul de identitate şi o cerere tip care se va completa la Biroul deIgienă şi Sănătate Publică Veterinară din cadrul instituţiei. 

În ceea cepriveşte această decizie, micii comercianţi s-au conformat deja, însă susţin căşi condiţiile de muncă ar putea fi îmbunătăţite dacă pretenţiile pentru igienăau crescut.

Ioan Bej: „ Eunici nu ştiu exact despre ce este vorba, dar dacă ni se cer atâtea lucruri,probabil că nici nu o să mai vin cu produse aici în hală. Nu e de-ajuns căplătim zilnic taxa asta pentru a ne putea expune alimentele? Oricum nu scotatâţia bani, cât să-mi acopăr cheltuielile. Prea multe condiţii ni se impun,dar nimeni nu vede că suntem nevoiţi să facem lucrul ăsta, că n-avem din cetrăi. Eu am făcut deja analizele şi la animale şi la produse. Nu se rentează săstăm aici în piaţă. Noi nu producem cât trebuie să dăm pe mâncarea animalelor”.

Maria: „ Eu credcă alimentele noastre sunt cu mult mai sănătoase decât cele care se vând însupermarketuri sau în magazinele mari din oraş, care sunt pline de E-uri şi deconservanţi. Nimic nu mai e sănătos din ce cumpărăm de la magazin. Dacă ne maizăpăcesc mult cu taxe şi cu condiţii de genul ăsta o să ajungem să ne vedem dealte treburi. Eu cred că suntem destul de curaţi şi lucrăm igienic. Până acumnu am avut niciun client care să se plângă de calitatea produselor noastre.Avem marfa tot timpul proaspătă şi oamenii preferă să cumpere de la noi. Pânăla urmă, probabil că o să ne conformăm şi cu condiţiile astea, dacă aşa zicelegea”.

Sabina: „ Pânăastăzi am avut vânzări de 20 de lei şi stau de dimineaţă. Sunt zile când avem clienţi, dar sunt zile când nu. Cerinţele suntfoarte mari, dar oferta e limitată. Să ne facă şi nouă condiţii mai bune delucru şi după aia să ne ceară atâtea lucruri”.

Florica Gligor:„Nu avem ce să facem, decât să respectăm ce ni se cere, dacă e lege, nu neputem impune. Dar, să ştiţi că noi ţăranii suntem vai de capul nostru şi stămaici pentru că nu avem altă soluţie. Cu banii pe care îi luăm de pe produse necupărăm alte alimente care ne sunt necesare: zahăr, ulei, făină şi ce mai avemnevoie în gospodărie.

Cu privire laproblemele din halele din Arad am stat de vorbă şi cu unul dintre doctorii dela Direcţia Sanitar Veterinară şi de Siguranţă a Alimentelor din Arad.

„Eu sunt cel carerăspunde de salubritatea privind aceste hale. Pot să vă spun că noi nici măcarnu avem un centru de colectare al laptelui. Şi cred că atâta timp cât se iaubani pentru aceste lucruri, ar trebui ca şi condiţiile să fie îmbunătăţite,pentru că aceşti oameni nu au nici unde să se spele pe mâini. Există un boiler,care este foarte mic, iar apa din el nu ajunge nici pentru jumătate din oameniide-aici.

Produseleinterzise sunt oule de raţă, pentru că sunt purtătoare de salmonela, iar înceea ce priveşte laptele, acesta va fi păstrat la temperatura potrivită.Deocamdată nu au fost probleme şi nu s-au înregistrat niciodată toxiinfecţiialimentare sau ceva de genul acesta”,susţine Tudor Sorin, doctor Direcţia Sanitar Veterinară şi de Siguranţă aAlimentelor.

Sursa: Observator.info