— Domnule Feieş, există vreun efect al crizei financiare asupra administraţiilor locale din judeţ?

— Cel mai tare ne-a afectat tembelismul guvernării liberale, în perioada 2007-2008, care a frustrat primăriile conduse de primari PD-L de sume mari de bani. În acea perioadă administraţiile locale au avut de suferit ca urmare a unor ordonanţe de guvern prin care ni s-a luat din sursele de venituri (taxele notariale pe tranzacţiile imobiliare); pe de altă parte tichetele cadou la dascăli au fost dirijate înspre bugetele locale, care au fost grevate şi de un mare număr de sentinţe judecătoreşti prin care se dădeau prime de vacanţe funcţionarilor publici, retroactiv, începând din 2001. Aceea a fost adevărata criză! Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu primăriile conduse de primari liberali şi chiar PSD, care au primit sume importante de bani, prin ordonanţe de urgenţă. Acea perioadă şi-a pus amprenta pe situaţia mai puţin plăcută a acestui început de an. 
— Se discută chiar despre falimentul unor administraţii publice arădene. Credeţi într-un asemenea scenariu?
— Da. Pot fi administraţii publice, în mod deosebit în unele comune mai sărace şi fără o strategie de dezvoltare economică, fiind bugetofage, în sensul că banii primiţi de la Consiliul Judeţean îi consumă integral doar pe salariile din primărie. Acestea pot, într-adevăr, claca. Consecinţa clacării poate fi reîmpărţirea administrativ-teritorială. Unele comune se pot desfiinţa şi se vor afilia la altele, mai puternice, capabile să se autofinanţeze.
— Nu este acesta un scenariu apocaliptic?
— În România post-decembristă totul este apocaliptic… Dacă unii directori ajung să ia salarii de peste 40 000 de RON lunar, dacă în România sunt zeci de agenţii  al căror scop principal a fost doar satisfacerea clientelei politice a unora sau altora, dacă în România s-au cheltuit sume imense de bani creându-se o birocraţie de cel puţin zece ori mai mare ca în timpul lui Ceauşescu, atunci cred că este necesar ca actualul guvern să ia taurul de coarne, cum s-ar spune, şi să înceapă cu modificarea Constituţiei, având ca element principal parlamentul unicameral şi reducerea, prin aceasta, a numărului de parlamentari dar şi a funcţionarilor din cadrul Parlamentului, realizarea a 9-12 regiuni sau judeţe, care presupune regionalizarea precum şi coborârea centrului de greutate a actului de decizie, a puterii în mâinile administraţiilor locale, consider că este un lucru pozitiv, dar în acelaşi timp este necesar a se desfiinţa multe din agenţiile naţionale, iar la altele reducerea numărului de angajaţi. Pe această seamă, pot fi disponibilizate fonduri importante şi dirijate spre investiţii în infrastructură, în sănătate şi în învăţământ. 
— Aţi avut cel mai bun rezultat la alegerile generale, dintre candidaţii PD-L Arad, în sensul că aţi obţinut cele mai multe voturi în judeţ. Totuşi, nu aţi intrat în Parlament, iar ulterior nu aţi optat nici pentru vreo funcţie în administraţia centrală. De ce nu aţi mers într-un minister, în Capitală, dacă oamenii v-au votat în număr mare să îi reprezentaţi la Bucureşti?
— Oamenii m-au votat ca să ajung în Parlament. Pe de altă parte, nu am fost şi nu sunt adeptul unor funcţii numite, atâta timp cât sunt deja ales într-o funcţie care eu zic că este de înaltă demnitate – primar de oraş. PD-L Arad are suficienţi oameni pregătiţi şi o bună rezervă de cadre pentru a reprezenta judeţul la Bucureşti. Sunt convins că colegii mei, care au ajuns în Parlament, precum şi cei numiţi în funcţii ministeriale, vor face ceea ce aş fi făcut şi eu, adică vor căuta să transpună în practică obiectivele din programul partidului. De asemenea, se vor lupta pentru interesele judeţului Arad. 
— Care ar fi aceste interese?
— Alocarea unor sume de bani de la centru înspre judeţ, în vederea realizării unor obiective de investiţii care să ducă la dezvoltarea economică a judeţului, alocarea de fonduri pentru dezvoltarea bazei materiale din învăţământ, sănătate şi în mod deosebit realizarea unor obiective de infrastructură a localităţilor judeţului. Acestea sunt o parte din direcţiile în care judeţul Arad poate să fie ajutat de reprezentanţii săi de la Bucureşti.


Anul acesta se finalizează canalizarea
Oraşul Sebiş a încheiat anul trecut cu câteva proiecte importante în curs de realizare. Şi anul acesta investiţiile de anvergură continuă. Administraţia locală vrea să finalizeze în primăvară canalizarea integrală a oraşului – ceea ce va situa Sebişul pe primul loc în ţară, cu un procent de canalizare de 100%. Tot în acest an se va încheia asfaltarea străzilor din oraş. Momentan lucrarea este realizată în proporţie de 90%, atât în Sebiş cât şi în satele aparţinătoare.Două proiecte de suflet ale primarului Gheorghe Feieş sunt baza sportivă şi casa de cultură a oraşului. „Sperăm să le finalizăm pe ambele anul acesta. Casa de Cultură este cea mai mare investiţie în domeniul culturii, din ţară, în ultimii 20 de ani. Va avea trei nivele, o sală amfiteatru, bibliotecă orăşenească. Baza sportivă, pe lângă instalaţia de nocturnă, mărirea capacităţilor tribunelor, va dispune de un hotel restaurant pentru sportivi”. Primarul susţine că va continua, de asemenea, pavarea trotuarelor. Gheorghe Feieş susţine că toate proiectele demarate le consideră importante în egală măsură. „Infrastructura care presupune apă, canal, drumuri asfaltate precum şi obiectivele din domeniul culturii, sportului şi învăţământului, sunt şi trebuie să constituie priorităţi pentru orice administraţie locală” – a precizat edilul.


Probleme... de mentalitate
Cea mai mare problemă cu care se confruntă Sebişul este gradul de civilizaţie şi educaţie scăzut la o parte a populaţiei. Sunt locuitori ai oraşului care nu îşi curăţă şanţurile, nu păstrează curăţenia, nu îşi respectă vecinii. „Oamenii aceştia nu reprezintă o majoritate, dar totuşi creează probleme pe care le avem în vedere în sensul îndreptării lor. Avem ca parteneri bisericile, şcoala, instituţii cu care noi avem parteneriate în ce priveşte formarea şi educarea civică, în sensul respectării aproapelui, al întrajutorării, al grijii faţă de bunurile aflate în comunitate, la dispoziţia cetăţenilor”.

Sala de sport şi internatul se modernizează
Anul acesta, continuă lucrările de modernizare a şcolilor din oraş. Pe raza oraşului Sebiş sunt nouă şcoli. Dintre acestea şapte au fost modernizate, la  un nivel rar întâlnit şi pe plan naţional, în şcolile de elită. Toate coridoarele au fost faianţate şi gresiate, sălile de clasă au fost parchetate cu parchet laminat, uşile sunt toate termopan, la fel şi ferestrele. Alte două corpuri de clădire vor fi modernizate anul acesta – este vorba despre sala de sport din curtea liceului şi fostul internat şcolar. La internat deja se şi lucrează. 
Scutiţi de criză
Potrivit primarului oraşului, Sebişul va fi scutit de problemele legate de criza financiară. Agenţii economici sunt stabili şi majoritatea activează în domenii unde – cel puţin deocamdată – nu se pune problema disponibilizărilor masive. „În ce priveşte oraşul Sebiş, eu zic că vom trece cu bine peste efectele crizei economice. Am discutat cu agenţii economici mai importanţi din oraş şi m-au încurajat, spunându-mi că au contracte pentru desfacerea produselor încheiate pentru următorii doi-trei ani” – ne-a declarat primarul.

Sursa: Observator.info