Iosif Matula are o bogată experienţă administrativă. A fost preşedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului Judeţean Arad şi viceprimar al oraşului Chişineu Criş. De la începutul anului este europarlamentar, iar la cabinetul său de la Bruxelles o are ca stagiară pe fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena, care candidează acum ca şi independentă pentru Parlamentul European. La rândul său, Iosif Matula este candidat pe locul 6 pe lista Partidului Democrat-Liberal, la alegerile europarlamentare care vor avea loc peste mai puţin de două luni.   - Domnule Matula, sunteţi de câteva luni europarlamentar al Aradului. Ce înseamnă acest statut şi ce beneficii aduce un europarlamentar pentru Arad?- Aş putea spune că sunt europarlamentar al României, din partea PD-L, dar normal că reprezint mai mult regiunea Vest şi implicit judeţul Arad, din care provin şi în care mi-am desfăşurat activitatea. În primul rând aş spune că sunt foarte importanţi toţi europarlamentarii României, ca stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, în acest mecanism foarte complex care îşi doreşte să devină numărul 1 mondial sau să fie o contrapondere la celelalate puteri mondiale. Şi România este aici, este între cele 27 de state membre! Aş spune că este la fel de important faptul că făcând parte din PD-L fac parte din Partidul Popular European, care este grupul politic cel mai important din Europa şi este vocea care se impune de regulă la nivel european. Revenind la întrebarea dumneavoastră, ţinând cont că politica europeană se decide de fapt în Parlamentul European, la Bruxelles şi Strasbourg, a avea un europarlamentar arădean înseamnă o serie întreagă de oportunităţi. Aş începe cu lucruri simple: promovarea judeţului, a zonei pe care o reprezinţi, în Uniune, şi acest lucru se poate face şi îl fac; informaţii relevante despre tot ce înseamnă legislaţie europeană în pregătire sau care dobândeşte putere de lege; informaţii despre proiectele, programele şi fondurile europene, care de fapt în ultimă instanţă, dacă sunt obţinute rapid, înseamnă posibilităţi de dezvoltare. Deci, aş spune, un drum cu dublu sens, cu dublu circuit: a-ţi promova imaginea judeţului în Parlamentul European dar şi invers, de a aduce informaţie din Europa spre Arad. Apartenenţa României la Uniunea Europeană înseamnă fonduri pentru dezvoltare, suntem ţară care absoarbe, care preia mult mai mult decât pune la dispoziţie în materie de fonduri, înseamnă noi standarde de calitate, inclusiv a vieţii, înseamnă drepturi fundamentale (şi în Uniunea Europeană nu se mai pune demult această problemă), coroborat cu siguranţa cetăţenilor, a frontierelor, şi exemplele ar putea continua.
- Care este, la modul concret, activitatea uzuală a europarlamentarului Iosif Matula?- În activitatea fiecărui europarlamentar există o parte generală, pe care o desfăşoară fiecare, dar şi particularităţi şi activităţi specifice. Activitatea se desfăşoară în comisii, în delegaţii, grupuri de lucru, subgrupuri, grupuri politice şi în final în plenul parlamentului. A fost un obiectiv poate îndrăzneţ în ianuarie, când am ajuns în Parlamentul European şi mi-am propus să fac parte din comisia de dezvoltare regională, REGI, cum este cunoscută, şi am reuşit acest lucru pentru că am considerat că experienţa pe care am acumulat-o, şi administrativă dar şi politică, se regăseşte cel mai bine în această comisie. Practic aici se discută dezvoltare regională. Ca fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, al Regiunii de Dezvoltare V Vest, cunoşteam şi cunosc foarte multe din programele regionale. Asta a fost şi este un avantaj şi la Bruxelles, pentru că privesc toate lucrurile dintr-o altă perspectivă, dinspre Europa spre România. Chiar dacă la început credeam că Parlamentul European este o instituţie undeva, acolo sus,  departe de realităţile cetăţeanului nostru dintr-o localitate oarecare, am constatat foarte repede că se pot face multe lucruri practice, mai ales în comisia REGI. Aici se lucrează direct cu Comisia Europeană, cu reprezentanţii Consiliului UE, practic cele trei instituţii care iau deciziile în tot ceea ce priveşte dezvoltarea Europei. Mă regăsesc în această comisie, care are peste 50 de membri, şi îmi doresc să îmi continui activitatea şi în viitorul mandat tot în comisia REGI. Aici am discutat despre gazoductul Arad-Szeged, proiect la care s-a renunţat de ani şi ani dar a fost repus pe tapet; aici discutăm de fonduri noi pentru reabilitarea termică a locuinţelor, şi mă refer la fonduri europene care ar putea fi folosite şi în România. Aici discutăm deja şi este în pregătire un nou fond, fondul de globalizare, care va putea fi folosit şi de către multe societăţi şi instituţii arădene. Vă pot spune şi că de la 1 iulie va urma o nouă etapă şi la sistemul de telefonie în roaming, referitor la tarifele practicate la convorbirile telefonice în străinătate.    - Spuneaţi, înaintea acestui interviu, că nu aveţi timp la Bruxelles să vizitaţi oraşul, din cauza orarului încărcat al europarlamentarului. Ce însemnă o zi de lucru pentru dumneavoastră?
- O zi normală de lucru începe cu plecarea de la hotel, la 8.15. La ora 8.30 sunt în parlament, la birou. Activitatea se încheie de regulă la 22.30 când suntem la Bruxelles şi ceva mai târziu la Strasbourg, unde lucrările în plen sunt oprite la ora 23.59. Având în vedere toate facilităţile pe care le oferă clădirea Parlamentului European nu mai simţi nevoia să ieşi în cursul zilei, să părăseşti clădirile. Masa se serveşte la autoservirea instituţiei, unde iau masa 4000-5000 de funcţionari şi toţi parlamentarii. Legat de activitate, programul ni-l întocmim noi. O zi normală de muncă are de regulă 6-7-8 activităţi, adică întâlniri în comisii, în delegaţii, în grupuri de lucru sau politice, întâlniri în grupuri restrânse, când se negociază (pentru că aici totul este negociere şi compromis). Participarea o decidem noi, pentru că sunt evenimente suprapuse, de multe ori la aceeaşi oră ai 2-3 evenimente. Eu, ca europarlamentar, particip la cel pe care îl consider cel mai important şi sunt reprezentat de asistenţi la celelalte. Se pleacă foarte târziu din parlament, iar vineri în general luăm drumul spre casă.
- Cum credeţi că, în contextul unui program atât de aglomerat, greu, unii politicieni români care s-ar fi vrut europarlamentari dar nu au fost puşi pe liste pe locuri eligibile, la partide ca PNL şi PSD, s-au supărat şi şi-au dat demisia din partid?- După mine, chiar e simplu! Fac treaba aceasta cei care nu sunt oameni de echipă politică sau care nu s-au integrat în acea formaţiune politică! În momentul în care ai un obiectiv al formaţiunii tale, important este ca echipa partidului tău să aibă de câştigat. Păi ce era: eu când nu am ajuns în PE să nu mai lucrez? - Sunteţi cunoscut şi ca şeful Elenei Băsescu. A lucrat şi lucrează ca stagiara dumneavoastră la cabinetul europarlamentar de la Bruxelles, iar acum s-a decis să candideze ea însăşi la funcţia de europarlamentar. A fost o decizie controversată şi sigur că mă interesează cum vedeţi această opţiune a dânsei, dumneavoastră, şeful ei? A discutat-o cu dvs. în prealabil?- Noi discutăm multe. Cred că Elena a luat decizia cea mai înţeleaptă, mai ales după ceea ce s-a întâmplat la anunţarea candidaturii ei, la momentul iniţial, valul de controverse pe care l-a stârnit. În acest moment este simplu, aşa cum mulţi au spus-o, votul direct ca şi candidat independent va decide. Este o poziţie pe care i-am respectat-o şi pe care o respect şi îi urez mult succes. La cabinetul meu Elena îşi desfăşura activitatea ca orice stagiar. Ei au statut de observator şi participă la toate activităţile pe care le desfăşoară cabinetul unui europarlamentar. Noi avem un cabinet la Bruxelles, aş zice modest, compus din două birouri, sunt şi colegi de-ai dumneavoastră care l-au văzut, bine dotat însă din punct de vedere informatic. Am trei asistenţi care mă sprijină în activitatea cabinetului şi o stagiară (pe Elena Băsescu). La Strasbourg avem un singur birou cu un singur calculator. Avem şi televizor, la care prindem Realitatea TV şi TVR Internaţional.
- Se discută în detrimentul cui va intra Elena Băsescu în Parlamentul European, de la cine va „fura” voturi. Indiferent câte procente va obţine, nu creează mai degrabă un deserviciu Partidului Democrat-Liberal, pe care îl concurează, şi în care apoi doreşte să se întoarcă?- Nu. Rezultatele votului vor confirma acest lucru. Sunt convins că Elena Băsescu va intra în Parlamentul European, aşa cum sunt convins că Elena are un electorat al ei, care o va vota.
- Care este aspectul activităţii de europarlamentarde care sunteţi cel mai mândru?- Aş vrea să fiu realist. Am trei luni de activitate şi mi-am propus să mă familiarizez cu tot ce înseamnă Parlament European şi funcţionarea lui în ansamblu. Dar aş spune, deşi nu am pretenţia că în cele trei lunide zile am mutat munţii din loc (şi asta pe un capăt de mandat nici nu este posibil), că sunt mulţumit şi fericit că integrându-mă în echipa PD-L şi PPE am pus umărul la multe proiecte care vizează România, şi ceea ce spun mereu este că am pus şi eu umărul. Deci nu am, de pildă, pretenţia că eu am generat repornirea proiectului gazoductului Arad-Szeged, dar am pus umărul la reluarea sa, pe fondul crizei gazelor. Am făcut lobby, începând de la ambasadorul României, la membrii comisiilor, în grupul PPE şi inclusiv în plenul Parlamentului, în momentul în care aveam la dezbateri reprezentanţii Comisiei Europene în domeniu. Proiectul poate continua acum pentru că există voinţă politică reală, există şi interes comercial, dar lobby-ul a însemnat ca această lucrare să beneficieze şi de finanţare europeană, să nu se desfăşoare numai prin investiţia celor două state. Comisia Europeană a aprobat o cofinanţare de 30 de milioane de euro din valoarea de 70 de milioane a lucrării, şi ăsta este un mare sprijin pentru noi.
- Cât de abstractă credeţi că este pentru un cetăţean român legătura cu europarlamentarul? Cum vă percep oamenii din judeţ când veniţi de la Bruxelles şi le vorbiţi despre UE, PPE, când ei au problemele lor curente, zilnice, mult mai concrete şi mai prozaice? - Eu încerc să nu fie o relaţie abstractă. Vineri seara ajung în ţară, în fiecare sâmbătă-duminică sunt în judeţ şi ceea ce am făcut patru ani de zile fac în continuare. Adică mă întâlnesc şi am ieşiri în judeţ în fiecare week-end şi nu una singură, tocmai pentru a nu fi abstract, aşa cum spuneţi. Vin şi prezint şi ce înseamnă Parlamentul European, instituţiile, decizia, codecizia, întregul mecanism european. Cred că mi-a fost mai uşor, pentru că mă înfăţişez unor oameni pe care îi cunosc bine. Discut cu primari, reprezenanţi în administraţia publică, până la cetăţeanul nostru arădean, indiferent din ce localitate. Am construit un sistem al cabinetului europarlamentar, în municipiul Arad, dar cu câteva puncte şi în judeţ, prin care sunt în contact direct cu cetăţenii. Şi aşa cum mă întâlneam înainte cu arădenii, aşa o fac în continuare. 
- Parlamentarii spun că la audienţe oamenii le solicită cel mai adesea bani. Dumneavoastră vi se cer euro, dacă veniţi de la Bruxelles?- (râde) Bine, nu mă refer la cei care sunt obişnuiţi să ceară un ajutor direct pentru ei. Mie mi se cere de regulă sprijin pe proiecte, în primul rând informaţie, mecanismul, calea de urmat pentru derularea unei finanţări europene. Avem multe alte discuţii şi pe administraţie şi pe domeniul politic. În contextul în care România va intra în curând în zona euro, trebuie să ne obişnuim şi cu moneda unică europeană.
- Apropo, FMI a cerut urgentarea intrării statelor est-europene în zona euro.- Este un lucru oarecum normal, pentru că s-a dovedit că în zona euro din Uniunea Europeană efectele crizei nu au fost atât de accentuate comparativ cu ţări din afara acestei zone. Putem da chiar exemplul Marii Britanii, unde moneda britanică s-a prăbuşit. Pe de altă parte, este normal ca România să mai aibă paşi de parcurs dar eu cred că suntem pe calea cea bună în acest domeniu şi sunt convins că în câţiva ani, patru-cinci, vom fi – după ce vom intra în zona Schengen - şi în zona Euro. Avantajele sunt mult mai mari comparativ cu dezavantajele!
- La Parlamentul European vă întâlniţi cu colegi de-ai dumneavoastră de pe tot continentul. Ce spun ei despre criza din statele lor, ce trebuie să învăţăm din exemplul lor, cât de departe suntem de „luminiţa de la capătul tunelului”?- Sigur, aş putea spune că exact în luna în care am ajuns în Parlament, în ianuarie, în discuţiile pe care le-am avut, am văzut şi oameni destul de speriaţi, pentru că acea criză economică era dublată şi de criza gazelor. Prin toate programele adoptate însă în regim de urgenţă, în UE dar şi pe plan mondial, pentru că putem vorbi şi de alte forţe economice din lume, prin deciziile care s-au luat tot în regim de urgenţă şi măsurile pentru depăşirea crizei, şi mă refer la summitul G20 de la Londra, apele se pare că s-au mai limpezit. Este deja conturată o părere generală că în anul 2009 vom mai simţi efectele crizei, dar ne îndreptăm spre o redresare care poate începe chiar în primele luni din anul 2010. Practic semnele sunt vizibile, indiferent la ce indicatori economici mondiali privim astăzi. Ziarele financiare deja arată o uşoară creştere la tot ce înseamnă indici bursieri, cotaţii ale marilor societăţi multinaţionale.
- Există voci care susţin că nominalizarea dumneavoastră pe locul 6 pe lista electorală iar plasarea celuilalt arădean prin origine, Daniel Funeriu, pe locul 16, reprezintă o inechitate. Nu vă jignesc aceste aprecieri?- Eu aş lua-o puţin altfel. Mă bucur că Aradul, judeţul Arad, prin rezultatele deosebite pe care le-a obţinut PD-L la ultimele alegeri, şi mă refer la europarlamentarele din 2007, la alegerile locale şi la cele generale, are doi reprezentanţi între primii 16, pe lista naţională. Practic este deja o apreciere a acestor rezultate de echipă, dar şi a modului cum liderii noştri PD-L au ştiut să gestioneze această oportunitate. Normal, aici mă refer la domnii Seculici, Falcă, Ioţcu, Igaş, Cionca, dar lista este atât de lungă că este greu să te opreşti. Eu am o părere excelentă despre colegul meu, Daniel Funeriu şi cred că printr-o participare a arădenilor la vot, aşa cum au făcut-o de obicei, judeţul poate avea din nou doi europarlamentari. Cine are rezerve, îi reamintesc că eu am intrat în Parlamentul European de pe locul 16 şi nu au trecut decât puţine luni de zile de la momentul votului până când am ajuns acolo. Aradul are nevoie de profesionişti în toate domeniile şi m-aş bucura sincer să fim doi în Parlamentul European, pentru că ar fi avantaje suplimentare pentru judeţul Arad. Sigur, sper ca prezenţa românilor, în general, la vot, să fie la înălţimea aşteptărilor şi a noastre, dar şi a celor pe care le are UE de la România. Reprezentanţii în Parlamentul European într-adevăr să fie aleşi printr-un vot majoritar! Derapaje se pot întâmpla doar la prezenţă redusă la vot. Aud pe mulţi că se sperie că poate ajunge x sau y în Parlamentul European. Acest lucru este posibil, repet, doar la prezenţă redusă la vot, când există riscul să ajungă în Parlament doar reprezentanţii unei categorii de populaţie care iese la vot.
- În data de 7 iunie avem alegeri europarlamentare. Care este mesajul dvs către electoratul arădean, cum îi veţi convinge pe oamenii care tind să iasă în număr tot mai mic la vot să meargă totuşi la urne şi să îşi pună ştampila pe un candidat care candidează pentru o instituţie ce nu este în proximitate, în viaţa de zi cu zi a alegătorului?- Arădenii cunoscându-mă, le-aş spune, simplu, că sunt poate cele mai importante alegeri care le stau în faţă. Soarta Europei şi implicit a României se decide şi în Parlamentul European. Obiectivul acestei uniuni cu aproape jumătate de miliard de cetăţeni este ca toate statele membre să ajungă la un nivel de viaţă apropiat. Obiectivul, de fapt, este creşterea nivelului de trai în România. Dacă în viitorul apropiat sau mai îndepărtat vrem să ajungem şi să trăim ca şi cetăţeanul german sau francez sau italian, european în general, cel mai important lucru este să venim la vot, pentru că Europa a dovedit şi dovedeşte că ne sprijină concret, prin proiecte, prin programe, prin fonduri europene. Nu putem singuri realiza acest obiectiv, dar este momentul să arătăm că ne merităm locul în această Uniune. Şi să nu uităm că Parlamentul European este singurul for la nivel european ales prin vot direct de cetăţeni! Dacă România va deveni o forţă europeană depinde şi de semnalul pe care îl vom da prin prezenţă la alegerile europarlamentare, şi eu sper ca acest lucru să îl arătăm la 7 iunie. Cu atât mai mult mi se pare important ca judeţul Arad să aibă reprezentant direct în Parlamentul European!

Sursa: Observator.info