Echipa care a lucrat la elaborarea „Strategiei culturale a municipiului Arad 2009-2013” a identificat o serie de ameninţări pentru ceea ce ţine de aria culturală. Printre acestea se numără mai multe elmente negate de municipalitate, cum ar fi reducerea spaţiului verde, a parcurilor şi implicit a posibilităţii realizării de evenimente culturale în spaţii neconvenţionale, accesibile întregii populaţii.  De asemenea, se subliniază faptul că intervenţia agresivă în centru pentru spaţii cu noi destinaţii comerciale, determină modificări dramatice în structura urbană, aglomerare, poluare, degradarea patrimoniului. „Politicile de sponsorizare ale mediului economic sunt punctuale, sprijinind cu preponderenţă acţiuni de masă, uneori cu intervenţii nedorite în calitatea actul cultural”, se menţionează în document, iar noi am putea identifica aici câteva evenimente organizate în spatele Teatrului Clasic „Ioan Slavici”. Nu este însă o generalizare, pentru că există de asemenea şi evenimente remarcabile, organizate de Casa de Cultură a Municipiului, aşa cum sunt diferitele festivaluri ce au loc şi în acest an.Printre minusurile  identificate la Arad se numără lipsa culturii responsabilităţii sociale, lipsa unui real parteneriat public-privat pentru valorizarea şi restaurarea patrimoniului cultural, intervenţiile agresive, neprofesioniste pe clădiri monumente istorice, lipsa unei consecvenţe în viziune şi implicit în deciziile luate pentru dezvoltarea sferei culturale, insuficienta motivaţie a personalului specializat. Ducem lipsă totodată de personal specializat pentru patrimoniu cultural imobil, ne lipseşte un regulament local al zonelor protejate, a unei corelaţii fundamentale între organigramă şi nevoile de management cultural.E adevărat că legislaţia are mari lacune în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului construit, însă lipsesc şi prevederile privind normele de aplicare a legislaţiei, mai ales pentru patrimoniul cultural imobil. Aradul nu are un sistem de evaluare calitativă şi de impact al actului managerial cultural,  de aceea se persistă în greşeli.Lipsa prevederilor - lipsa pârghiilor şi a capacităţii administraţiei publice de a aplica sistemului coercitiv în situaţii de intervenţii ilegale pe patrimoniu, duce de multe ori la schimbări ireparabile.Incoerenţa legislativă are şi ea repercusiuni la nivelul activităţii instituţiilor culturale, iar administraţia publică locală nu are capacitateade a aplica legislaţia pe patrimoniul existent.

Sursa: Observator.info