Ziarul Observator arădean iniţiază o serie de dezbateri pe probleme actuale şi importante pentru comunitatea locală. Vom aduce în atenţia opiniei publice aspecte mai puţin cunoscute, mai puţin mediatizate din activitatea unor instituţii, societăţi, reprezentanţi ai arădenilor. Este vorba de gesturi şi decizii care ne afectează, explicate chiar de cei care sunt în miezul problemelor.  Pentru analizarea situaţiei de la ştrandul Neptun şi a consecinţelor sale am invitat la „Dezbaterea Observatorului Arădean” câţiva dintre investitorii de la ştrand, ale căror opinii le prezentăm pe larg. Iată câteva dintre ideile desprinse din dezbatere:- „Am avut o înţelegere cu viceprimarul Geanina Pistru, înţelegere care nu s-a respectat”; - „Vrem să ne întâlnim cu primarul, să discutăm şi să afle poziţia noastră, pentru că lucrurile nu pot rămâne aşa: ne îndreptăm cu toţii spre faliment”;- „Activităţile celor care ne conduc ne ating pe noi. Este foarte important să înţeleagă că de la ora 1 încolo în loc să se oprească intrarea pe ştrand, se pot încasa bilete şi se pot realiza venituri pentru această bază de agrement, pentru oraş”; - „Taxa care este în zona II este o taxă abuzivă, nu se găseşte nicăieri în România un exemplu similar”; - „Din 10 persoane întrebate dacă mai merg la ştrandul din Arad, 9 spun că nu”; - „Este jale. Pe noi scrie faliment!”; - „Administraţia locală nu trebuie să omită un lucru important: biletul de 2,5 ron pe care îl încasează în zona agenţilor economici, deci nu la bazine, se datorează exclusiv comercianţilor, deci nu faptului că spaţiul este iluminat şi are utilităţi, ci pentru că aceşti comercianţii există. Dacă noi nu am mai exista, aceşti bani nu ar mai fi încasaţi de primărie!”; - „După estimările mele, practic 200 de persoane şi-au pierdut locul de muncă de la 1 mai, numai la ştrand. Dacă numeri om cu om, o întreagă întreprindere s-a desfiinţat!”;- „Cel mai important lucru este că ştrandul şi primăria au nevoie de agenţii economici. Cu bunele şi cu relele noastre, noi suntem sufletul ştrandului. Poţi avea bazine, dar dacă nu ai viaţă în jur, le ai degeaba.     - Există o comunicare şi o colaborare între municipalitate, care administrează baza de agrement, şi agenţii economici?
Daniel Duruş (Club Space): Am avut o înţelegere cu viceprimarul Geanina Pistru, înţelegere care nu s-a respectat. Era vorba de orarul de funcţionare al agenţilor economici de la ştrand. Când primarul s-a întors din concediu, se pare că nu cunoştea înţelegerea noastră, iar lucrurile s-au schimbat. Vrem să ne întâlnim cu el, să discutăm şi să afle poziţia noastră, pentru că lucrurile nu pot rămâne aşa: ne îndreptăm cu toţii spre faliment! Marius Tuduce (Club Nefertiti):Hotărârea Consiliului Local s-a construit pe criterii de rentabilitate. Consilierii încearcă să amortizeze investiţia de 4 milioane de euro din banii publici, realizată anul trecut, şi este normal ca eu şi colegii mei să îi susţinem în acest demers. Dar şi autorităţile trebuie să înţeleagă un lucru: oamenii vin seara nu pentru milioanele de euro investite de primărie la bazine, ci pentru investiţiile realizate de noi. Pentru fiecare dintre cei 1000 de oameni care intră în clubul Nefertiti, încă 1000 care intră la Space, încă sute şi mii de persoane la alte cluburi, primăria încasează câte 2,5 lei. Fiecare dintre noi ne aducem aportul la veniturile ştrandului. Încercăm, prin colaborarea existentă, să avem un rol în rentabilizarea investiţiilor şi a banilor publici folosiţi aici. De aici trebuie pornită discuţia. Banul public este al tuturor. Activităţile celor care ne conduc ne ating pe noi. Este foarte important să înţeleagă că de la ora 1 încolo în loc să se oprească intrarea pe ştrand, se pot încasa bilete şi se pot realiza venituri pentru această bază de agrement, pentru oraş. Cele mai multe! Nu există o logică economică în decizia de limitare a orarului de funcţionare, cred că este o greşeală în interpretare sau poate o scăpare a proiectului. Trebuie să aflăm intenţia primarului în legătură cu noi, în legătură cu ştrandul. De aceea un pas important pe care trebuie să îl facem este o discuţie cu domnul primar.  Daniel Duruş: Ieri a plouat, nu a fost nicio persoană la ştrand. La miezul nopţii au început să vină oamenii la Space! Deci nu să facă baie, ci la clubul Space, să se simtă bine! Dorel Usca (club Nerv): Eu de trei zile închid cu poliţia. Aseară au fost 20! Vin şi ne obligă să închidem, deşi abia atunci încep să vină clienţii, să se simtă bine. Suntem ameninţaţi cu amenzi, cu închiderea. Oricum, şi dacă vom rămâne deschişi, cu acest orar de funcţionare prea mult nu o vom duce. În zona unde suntem noi trebuie să închidem la ora 21. Este absolut devastator!  
 Daniel Duruş: Mi s-a spus că deranjez şi că trebuie să închid. Primesc zilnic controale. Suntem hărţuiţi de jandarmi şi poliţie. Leontin Aslău (club Corleone): După discuţiile pe care le-am avut acum, mai ales după decesul tragic al lui Gigi Raţiu, proprietarul Ratio Beach, am spus că singurul motiv pe care îl poate invoca primăria în relaţia cu noi este faptul că a greşit şi ne-a vândut spaţiile. Dar oriunde ne-am duce pe planeta asta vom găsi spaţii private care funcţionează, iar cele de stat vom vedea că nu funcţionează, au falimentat! Zona II de la ştrand, acolo unde sunt terasele, este o zonă ca oricare alta de pe domeniul public din oraş, nu cheltuieşte primăria niciun ban în plus. Taxa care este în zona II este o taxă abuzivă, nu se găseşte nicăieri în România un exemplu similar. Investiţia la ştrand, pentru care s-a aplicat majorarea de preţ, este în zona bazinelor, acolo se justifică biletele. Dar la agenţii economici nu! Mie oricum preţul biletului de intrare mi se pare enorm. Nu există niciun termen de comparaţie cu ştrandul de la Gyula, de exemplu, pentru că acolo lucrurile sunt altfel. Eu am băgat câteva sute de mii de euro în investiţia mea de la ştrand, dar de cinci ani nu o pot continua, pentru că sunt blocat de primărie. Mă uit la construcţiile mele şi mă crucesc! Cei de la primărie mă ţin afară, dar îmi cer bani pentru chirie, pentru concesiune, taxe de funcţionare, taxe de orar. Ei invocă toate drepturile, dar numai pe hârtie! Eu vreau să renovez ceea ce era funcţional, dar mi se spune că pe teritoriile aflate pe domeniul public este interzisă amplasarea construcţiilor de orice fel. Tot ştrandul este pe domeniul public – de ce tocmai eu primesc hârtia asta? Mi-au spus că nu am voie să construiesc o construcţie provizorie – dar tot ştrandul este construcţie provizorie! Primăria mă sfidează, pur şi simplu, când lângă mine sunt 31 de hectare, 400 de căsuţe, zeci de agenţi economici, toate provizorii şi pe domeniul public! Atunci de ce se iau numai de mine?! Este o bătaie de joc pe faţă, oricum voi ajunge cu ei în Europa şi voi pretinde despăgubiri importante, pentru că de ani de zile sunt blocat abuziv.
- Consideraţi că primăria a procedat corect din perspectiva arădenilor atunci când a delimitat cele trei componente ale ştrandului (agrement, baie, comercial)?
Marius Tuduce: Ştrandul este gol în fiecare seară, asta e clar!   Nicolae Forton (club Sivi): Din 10 persoane întrebate dacă mai merg la ştrandul din Arad, 9 spun că nu. Agenţii economici din zona I, din interiorul ştrandului sunt terminaţi! Cei din zona III sunt terminaţi, celor din zona II le merge tot mai slab. Gardul respectiv, care a fost pus pentru protecţie, ce protejează? Nişte flori? Sunt 10 tomberoane de gunoi, patru duşuri şi bazine în care nu sare nimeni oricum după zece seara, pe întuneric. Leontin Aslău: Zona bazinelor trebuia delimitată, pentru că acum câţiva ani a murit un om acolo, s-a înecat. Delimitarea bazinelor trebuia făcută. Nicolae Forton: Anul acesta vor fi 30% dintre clienţii de anul trecut! Daniel Duruş: Nu vor fi nici atâţi! Îţi dau un singur exemplu: nivelul de încasări la miercurea studenţească este de 3-4 lei. De vină este şi criza economică, dar dacă într-un club se consumă 3-4 lei, rămâne să trageţi concluzia cât înseamnă pentru oamenii aceştia 2,5 lei – cât este biletul de intrare. Oricum, eu am avut o promisiune pe care i-am făcut-o lui Gigi Raţiu: că anul acesta vom epuiza toate căile paşnice de conciliere cu administraţia locală, iar apoi vom merge pe calea justiţiei.  Marius Tuduce: Ar fi bine să ne întâlnim cu domnul primar.  Nicolae Forton: Eu tot încerc să mă întâlnesc cu dânsul şi nu am putut, dar am avut discuţii cu doamna Geanina Pistru, de mai multe ori, care mi-a spus că la ştrand este zgomot. Doru Usca: Este jale. Pe noi scrie faliment! Zona III de delimitare este o struţo-cămilă şi nu îi dau mai mult de o lună de funcţionare. Ar fi bine ca domnii consilieri să reanalizeze hotărârea pe care au luat-o şi să găsească soluţii, un motiv plauzibil pentru noi. Sau să îmi înfieze copilul, că nu mai pot să îl cresc. Nicolae Forton: Ştrandul oricum era deja încercuit: de Mureş, de unitatea militară. L-au transformat cât este şi BIDI, deşi cred că suprafaţa de acolo este mai mare decât este acum la ştrand! 
- Care credeţi că sunt perspectivele de dezvoltare ale ştrandului Neptun?   Daniel Duruş: Activitatea mea merge groaznic de la 1 mai. Impozitele şi ultima taxă pe care primăria a inventat-o, cea de 2,3 ron pe metru pătrat la fiecare sală de spectacole (dar incluzând aici întregul spaţiu, inclusiv toaletele, nu doar ringul unde se desfăşoară spectacolul!), bănuiesc că îmi vor pune lacătul pe club. E mult mai mare decât impozitul forfetar. Am 403 milioane de lei de plată şi încă 137 de milioane penalizări, numai pentru taxa de spectacol! În luna ianuarie am plătit 1,7 miliarde de lei impozite şi taxe la Finanţe, la care se vor adaugă alte penalizări de întârziere de 400 de milioane, dată fiind situaţia economică în care ne aflăm. Se mai adaugă renovările pe care trebuie să le fac anual pentru a atrage clienţii în incinta ştrandului Neptun. Viitorul nu sună deloc bine! Marius Tuduce: Eu am avut doar o zi deschis în acest sezon, dar pot face o evaluare sumară a ceea ce am plătit până acum: 5 miliarde de lei pe chirii, impozite, taxe. Peste 400 de milioane am dat numai Gospodăririi Comunale, 600 de milioane este taxa de funcţionare a sălii de spectacol. În cadrul unei comunităţi ar trebui văzut cine pe cine şi cu ce ajută. Noi cred că numai ajutăm. Dacă ar fi să adunăm toţi banii plătiţi de agenţii economici, cred că s-ar fi putut renova tot ştrandul de cinci ori în ultimii trei ani! Cred că în ritmul acesta ştrandul va ajunge un parc unde nu va mai fi nicio activitate. Va fi ca şi parcul din spatele primăriei. Administraţia locală nu trebuie să omită un lucru important: biletul de 2,5 lei pe care îl încasează în zona agenţilor economici, deci nu la bazine, se datorează exclusiv comercianţilor, deci nu faptului că spaţiul este iluminat şi are utilităţi, ci pentru că aceşti comercianţi există. Dacă noi nu am mai exista, aceşti bani nu ar mai fi încasaţi de primărie! Vă daţi seama că este un fel de bir, ca pe vremea fanariotă. Dacă el este gândit cum trebuie, poate ajuta pe toată lumea, dar să nu încurce, asta este foarte important! Eu cred că este importantă într-o zonă de divertisment o monitorizare a intrărilor, dar trebuie gândit totul în folosul arădenilor, nu contra lor, a noastră. Suntem de acord cu reglementările, pentru că altfel nu am putea funcţiona; dar să fie făcute cu cap! Daniel Duruş: La Piatra Neamţ ştrandul funcţionează non-stop, în incinta oraşului, inclusiv cu terenul de fotbal pe nisip, cu nocturnă, care poate fi folosit de oricine. La Târgu Mureş după ora 19 intrarea la ştrand este gratuită, la fel la Piatra Neamţ. Deci în alte oraşe se poate! Marius Tuduce: Hotărârea CLM care reglementa activitatea de la ştrand a fost votată după Paşti, în condiţiile în care sezonul se deschide la 1 mai. Orice decizie era deja tardivă! Să dezvolţi o investiţie, să schimbi ceva nu se mai putea, pentru că hotărârea fixa ca dată de finalizare a investiţiilor 14 aprilie, care trecuse! Leontin Aslău: Mie anul acesta mi-a mers cel mai bine, la capitolul cheltuieli. Am stat cu clubul tot închis. Referitor la investiţii, aş vrea să întreb primăria, consiliul local: dacă eu de cinci ani nu fac nimic cu o investiţie de câteva sute de mii de euro, care va fi soluţia legală? Ce fac?! Şi eventual să se gândească cine îmi va plăti despăgubirile, pentru că eu la drepturile mele nu voi renunţa, merg la toate instanţele europene şi am răbdare să ajung până acolo!   Nicolae Forton: Am impresia că indiferent ce invocăm noi, pentru ei, pentru administraţia locală este zero. Noi suntem în zona III şi acolo este foarte incorectă modalitatea în care s-a fixat orarul de funcţionare. Pentru o afacere care funcţionează până la ora 21 se poate preta o cofetărie. Nu pot schimba profilul localului aşa de repede. Noi făceam 90% din încasări după ora 21. Eu acum mai am 10% din încasări. O altă problemă, pentru tot ştrandul: eu în loc de 8 angajaţi voi mai avea 3. Cam aceeaşi situaţie este peste tot. După estimările mele, practic 200 de persoane şi-au pierdut locul de muncă de la 1 mai, numai la ştrand. Dacă numeri om cu om, o întreagă întreprindere s-a desfiinţat! Dorel Usca: Noi, cei din zona III, suntem în linia întâi la capitolul pierderi. Faţă de anul trecut cred că nu avem un sfert dintre clienţi. De la ora 18 la 20 se creează un vid, pentru că lumea pleacă de la bazine şi se întoarce seara. Aşa că noi am putea închide la ora 18! Daniel Duruş: Este important să înţelegeţi că e vorba de o raportare la aceeaşi perioadă a anului trecut, deci nu putem spune că vor veni clienţi mai mulţi la vară. Şi anul trecut, vara, în vacanţă, situaţia a fost alta.  Marius Tuduce: Oricum, orarul acesta nu are nicio logică, nicio explicaţie.Leontin Aslău: În măiestria lui de a lupta cu ştrandul, dacă nu a reuşit să îngroape ştrandul şi afacerile de la ştrand, va continua să îngroape oamenii de pe ştrand.  Daniel Duruş: Nu văd nicio perspectivă de dezvoltare a ştrandului. Marius Tuduce: Nu mai ai avântul de a investi. Nu te mai mobilizează nimic, doar te încurcă. Îţi creează atâta presiune psihică şi disconfort că nu îţi mai vine să faci nimic. Daniel Duruş: Mă gândeam la altceva acum: dacă am calcula câţi waţi consumă becurile de sub podul Decebal, cred că ies mult mai mulţi decât consumul becurilor economice de la ştrand. Leontin Aslău: Ştrandul poate deveni orice în afară de loc de agrement, ca de exemplu: câmp de bătălie politică, teren agricol (ca să poată fi apoi cumpărat), sau o demonstraţie a reprezentanţilor PD-L de a duce la faliment atât investiţiile private cât şi pe cele publice.  Nicolae Forton: Pe baza faptului că nu îţi poţi calcula investiţiile pe termen scurt şi foarte scurt, ele sunt nesigure. Îmi pare rău că am investit pe ştrand.Daniel Duruş: Cui nu îi pare?! Marius Tuduce: Gândeşte-te la alţii: la sutele de mii de euro care stau acolo şi iarna le bate vântul, iar vara le bate Falcă! Investiţia privată pe ştrand este mult mai mare decât tot ce a făcut administraţia.  Dorel Usca: În condiţiile actuale ştrandul nu are perspective de dezvoltare. Este o nesiguranţă care ne bântuie de ani de zile, şi mai ales în condiţiile economice actuale, viitorul este sumbru. - Consideraţi că arădenii au nevoie de ştrandul Neptun, de oferta agenţilor economici de la ştrand?
Marius Tuduce: Ştrandul este singurul lucru emblematic pe care îl mai deţine Aradul. În rest, în timpul iernii este mort. Aradul este deja un oraş închistat, un cocon. Ne lipseşte viaţa socială. Trebuie să avem puţin divertisment, iar ştrandul tocmai asta oferea până acum. Nu putem trăi toţi în acest oraş ca pensionarii! Daniel Duruş: Mai ales în condiţiile de criză este nevoie de ştrand. Oamenii nu mai au bani de concedii, de litoral. Ce vor face, unde vor merge? Ar fi avut alternativa aceasta, dar la felul cum sunt gestionate relaţiile cu ştrandul, cred că în curând nu vor mai avea parte de el. Mă refer în primul rând la tineri, care vin zilnic în cluburi pentru că alte mijloace de petrecere a timpului liber nu au. Marius Tuduce: Dovadă că este nevoie de ştrand sunt zecile de mii de vizitatori din fiecare an. Întrebarea este însă ce nevoie au arădenii de patinoarul de un milion şi jumătate de euro, una dintre cele mai nerentabile investiţii care s-au făcut în oraş?!  Leontin Aslău: Aradului îi lispeşte o zonă pietonală, de promenadă. Aradul, spre deosebire de majoritatea oraşelor din România, nu mai are această zonă pietonală. Ştrandul este singurul care prin poziţia pe care o are, în centru, ar putea menţine această zonă pietonală. Dacă arădenii au nevoie de ştrand? Întrebaţi la punctele de frontieră şi vedeţi câţi arădeni se duc la ştrandurile din jur. Nu s-ar mai duce acolo dacă ar avea ceva mai bun aici. Dacă ar fi la Arad ca la Gyula, şi mie mi-ar conveni să iau spaţii în chirie. La Gyula se respectă legea, pentru că cei care închiriază au opţiunea de a închiria sau a nu închiria, în funcţie de cerere şi ofertă. La Arad se încalcă legea şi în al doilea rând am fost îmboldiţi tot timpul de administraţia locală să investim, ni s-au vândut spaţiile, ni s-au dat în concesiune terenurile, am făcut toate investiţiile şi apoi au venit să ne pună taxe, fără a mai avea opţiunea de a renunţa, de a investi sau a nu investi. Or, din moment ce noi ne-am asumat toate cheltuielile primăria trebuie să îşi asume respectarea legii. Dorel Usca: Dacă închidem ştrandul o săptămână vom vedea dacă arădenii au sau nu au nevoie de el! Marius Tuduce: Am putea să ne ambiţionăm să închidem toţi, vreo două săptămâni. Toată lumea ar trebui să închidă! Leontin Aslău: Să închidem şi să arborăm steaguri negre peste tot. Marius Tuduce: Am vrut să facem asta pe vremea lui Popa, dar au fost spărgători de grevă. Acum ar trebui să fim mai atenţi! Cel mai important lucru este că ştrandul şi primăria au nevoie de agenţii economici. Cu bunele şi cu relele noastre, noi suntem sufletul ştrandului. Poţi avea bazine, dar dacă nu ai viaţă în jur, le ai degeaba. Asta trebuie să înţeleagă cei care răspund de Arad!

Sursa: Observator.info