Oraş fiind, Pecica şi-a întocmit un program complex privitor la populaţia rromilor, circa 1000 de locuitori ai celor două cartiere, Rovine şi Cocota. Pe lângă programele guvernamentale ce li se adresează, primăria se ocupă în mod serios de monitorizarea rromilor, prin diferite proiecte sociale – toate având ca scop ajutorarea şi reintegrarea lor în societate, şcolarizarea copiilor şi alfabetizarea adulţilor, pe lângă trecerea în legalitate a imobilelor în care aceştia locuiesc, precum şi întocmirea cărţilor de identitate. Pe linie culturală, Pecica va avea - pe lângă celelalte formaţii de dansuri populare existente şi o formaţie de dansuri ţigăneşti, proiect aflat sub îngrijirea unui expert în problemele etniei.
Primarul Petru Antal este deschis acestui subiect - pentru mulţi, încă foarte sensibil, rromii. „Avem destule programe în lucru pentru ei şi suntem hotărâţi să întreprindem tot ceea ce trebuie pentru ca rromii din Pecica să fie reintegraţi în societate din toate punctele de vedere. Am avut în vedere, în acest sens – angajarea unei persoane care se ocupă cu problemele etniei. S-a încheiat acţiunea de întocmire a cărţilor de identitate pentru toţi rromii, am tras apa pe străzi (în cele două cartiere sunt 4 cişmele), iar pe linie de şcoală s-au continuat acţiunile de alfabetizare şi lămurire a părinţilor pentru a-şi da copiii la şcoală.”   Amănunte despre problemele etniei ne spune Gabriel Gavril, un tânăr a cărui carte de vizită arată că este expert local pe problemele rromilor. „Problema cea mai acută rămâne cea a locurilor de muncă. Rromii nu-şi găsesc de lucru tocmai pentru că nu au studii. Foarte mulţi trăiesc din ajutorul social pe care-l primesc de la primărie. Bineînţeles că dacă nu au nicio calificare nu sunt agreaţi niciunde. Pentru ajutorarea lor s-a făcut şi o cantină socială, iar copiii beneficiază de autobuz şcolar. Totuşi, în zonele industriale sunt angajaţi destul  de mulţi rromi în muncile necalificate şi  avem deja un proiect în colaborare cu AJOFM pentru calificarea rromilor în diferite meserii”.Primarul adaugă că „deşi sunt multe dosare sociale (278) majoritatea rromi, aceştia lucrează aproape jumătate de lună în folosul societăţii, iar în cealaltă jumătate lucrează cu ziua, în special vara; pe timpul iernii lucrează la pădure, la tăiatul lemnelor. Şi pentru că mulţi lucrează sau sunt plecaţi în străinătate, infracţionalitatea este scăzută, deşi nu ascundem că sunt vreo 20 de persoane private de libertate”.
Locuinţe sociale pentru rromiUn alt proiect important care se adresează rromilor priveşte locuinţele sociale. „Am depus o cerere de finanţare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Locuinţei. Proiectul a fost depus în luna ianuarie a acestui an. Aşa cum am subliniat, întreaga populaţie rromă e integrată într-un complex program de monitorizare din care nu lipseşte, evident, nici programul de sănătate, în acest scop înfiinţându-se postul de mediator sanitar” – adaugă primarul. Un lucru îmbucurător - au fost oficiate multe căsătorii, deci oamenii intră, încetul cu încetul în legalitate, mai ales că s-au acordat şi acei bani pentru persoanele aflate la prima căsătorie. Primăria continuă acţiunea de întabulare a caselor pe baza unei finanţări de tip UE, intrând în parteneriat cu primăriile Sântana şi Ineu pe această temă. 
Formaţie de dansuri ţigăneşti în curs de formareGabriel Gavril este un tânăr dinamic şi pus pe fapte mari. Funcţia pe care o îndeplineşte îl îndreptăţeşte să aibă o agendă de lucru încărcată. „Acum ne ocupăm intens de înfiinţarea unei formaţii de dansuri ţigăneşti. Pe lângă celelalte formaţii binecunoscute, „Păstrătorii tradiţiei” (români) şi „Buza Virág” (maghiari) vrem ca şi etnia rromilor să fie reprezentată de o formaţie de dansuri care să scoată în evidenţă frumuseţea specială a dansului ţigănesc. Avem tineri foarte talentaţi, dar nu ne putem baza pe ei pentru că mulţi se duc şi lucrează în străinătate. De aceea ne-am hotărât să facem o formaţie de dansuri compusă din copii de la 14 ani în sus; ei sunt şcolari şi nu lipsesc din localitate şi nici de la repetiţii. Din toate punctele de vedere suntem mulţumiţi de relaţia noastră cu primăria care se arată deosebit de receptivă la toate problemele noastre”.
Oraşul se dezvoltă pe bani mulţi Primarul Petru Antal are în vedere, pe lângă monitorizarea etniei rromilor - dezvoltarea multilaterală a oraşului. „Relaţia mea cu rromii este foarte bună; important este că au înţeles că trebuie să se integreze în societate, iar noi depunem toate eforturile pentru a-i ajuta cu ce au nevoie, în special familiile nevoiaşe: alimente, îmbrăcăminte, materiale pentru repararea caselor, ajutor pentru înmormântare. Referitor la dezvoltarea oraşului – am depus la ADR Vest un proiect POR (Program Operaţional Regional) de peste 6 milioane euro pentru dezvoltare urbană care include asfaltare pe 13 străzi, trotuare, rigole de scurgere betonate, piste pentur biciclete, reamenajarea spaţiilor verzi, asfaltare strada 2 – nucleul proiectului, la care se adaugă reabilitarea celorlalte străzi, construirea unui sens giratoriu modern, necesar fluidizării circulaţiei, monitorizarea cu camere video a oraşului Pecica. O altă instituţie de ordin social unde se depun eforturi deosebite este Centrul pentru persoane cu handicap (înfiinţat în 2007) pentru bolnavii neuromotori care vin aici din toate localităţile. Totodată, se află deja în construcţie una dintre cele mai moderne hale agroalimentare din tot judeţul, mai ales că avem foarte mulţi producători de produse atât de origine animală cât şi vegetală”. Vobele sunt vorbe, dar acestea „cresc” în fapte, pe zi ce trece.


La ultimul recensământ din 2002 existau 1400 rromi dintre care 1096 declaraţi şi 370 de copii în unităţile şcolare şi preşcolare. Procentul de analfabeţi este de 15-17 la sută. Primăria a iniţiat un proiect intitulat „Şansa a II-a” în cadrul căruia rromii urmează cursurile de alfabetizare la şcoala din cartierul „Cocota” - clasele I-IV, având de gând ca acest curs să continue şi pentru clasele gimnaziale. Şcolile în care învaţă copiii rromi sunt Şcoala generală nr.2 şi Şcoala generală nr. 3 în care se află şi grădiniţa. Aceasta din urmă a fost integral renovată pe un program Phare (2005).

Sursa: Observator.info