Centrul Cultural Judeţean Arad a organizat ieri o dezbatere publică în sala 70 a Palatului Administrativ, pe marginea strategiei culturale a judeţului pentru perioada 2010-2014. Au participat oameni de cultură, reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi directorii instituţiilor de cultură din Arad.Elaborarea strategiei este în curs de desfăşurare, iar la sfârşitul anului se estimează finalizarea ei. Deocamdată s-a discutat în baza studiului sociologic realizat în lunile aprilie-mai, cu scopul de a determina profilul consumatorului cultural din Arad.Eşantionul de subiecţi pe care s-a realizat studiul a fost format din: 384 de indivizi în Municipiul Arad, iar în mediul rural-urban - 384.   Filarmonica – mai populară la Arad decât la Timişoara sau OradeaDacă frecventarea Teatrului şi Filarmonicii se prezintă la cote bune, peste media pe ţară, în privinţa frecventării bibliotecilor, Aradul se clasează sub această medie.La întrebarea „Cât de des mergeţi la teatru?”, în Arad şi mediul urban din judeţ, constant merg 21%, respectiv 2.6%, ocazional 45% respectiv 16.7%, iar non-consumatorii reprezintă 31% respectiv 80.7%. Ocazional şi constant merg la teatru 67.4% arădeni din municipiu şi 19.3% în cele 9 oraşe din judeţ. Non-consumatorii sunt 31% în municipiu şi 80.7%  în celelalte oraşe.Publicul constant al teatrului este feminin (56.5%), cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani, cu studii superioare şi cu un venit cuprins între 500 şi 1000 de lei pentru un membru de familie. Acest public îşi petrece timpul liber acasă şi în spaţii publice şi se informează din ziare, reviste şi afişe. Publicul ocazional este format tot din femei, de data asta cu vârste de peste 50 de ani. Non-consumatorii sunt bărbaţii de peste 50 de ani, cu studii liceale şi venituri cuprinse între 500 şi 1000 de lei. Această categorie îşi petrece timpul liber acasă şi uneori în spaţii publice şi se informează din afişe. Situaţia este similară şi în privinţa celor care frecventează Filarmonica, cu precizarea că media celor care frecventează această instituţie este mai mare decât media pe ţară, mai mare decât media din Timişoara sau Oradea şi a fost în creştere în ultimii ani.
Un obiect de artă pe an pentru fiecare locuitor al municipiuluiŞi publicul galeriilor de artă este format preponderent din femei, de peste 50 de ani, cu studii superioare.În urma unui studiu realizat cu această ocazie, a rezultat că în municipiu, fiecare locuitor de peste 16 ani achiziţionează anual, în medie 1 obiect de artă (indiferent de valoarea sa artistică), în timp ce pentru mediul urban se achiziţionează anual 1 obiect de artă la fiecare 10 locuitori. La casele de cultură merge tot public feminin, iar non-consumatorii sunt tot bărbaţii.
Spectacolele folclorice au priza cea mai mare în mediul ruralActivităţile cu cel mai ridicat interes în mediul rural sunt spectacolele folclorice (68.9%) şi concertele de muzică uşoară. La polul opus, activităţile cu cel mai scăzut interes sunt concertele de fanfară (75.2%), vizionarea de filme la cinematograf (73.7%), spectacolele pentru copii (72.3%) şi concertele corale (68.2%).
Biblioteca pierde publicul şi aşa în număr extrem de micÎn ceea ce priveşte frecventarea bibliotecilor, faţă de 2002 se observă o uşoară diminuare a non-consumatorilor, de la 79.1%, la 73.3% în 2009, simultan însă cu o scădere semnificativă a publicului constant, de la 13.5% în 2002 la 3.8% în 2009. Acest fapt reflectă practic o tendinţă actuală de scădere a consumului, întrucât în categoria publicului ocazional (22% în 2009) intră toţi cei care frecventează biblioteca mai rar decât lunar (inclusiv mai rar decât anual). Publicul constant şi ocazional este şi de această dată feminin.
La nivel de judeţ se cumpără mai puţine cărţi decât în anul 2002Comparativ cu situaţia din 2002 pentru municipiu, achiziţia de carte a crescut de la 6.4 (media anuală de cărţi în 2002), la 8.8 (în 2009), iar la nivelul întregului judeţ, media achiziţiei anuale a scăzut de la 5.2 (în 2002) la 4% (în 2009).
La cinematograf merg în special bărbaţiiConform sondajului pentru frecventarea cinematografelor, se remarcă o discrepanţă majoră între profilul consumului pentru municipiu şi mediul rural-urban. Trebuie menţionat că valoarea foarte ridicată a non-consumatorilor din mediul rural (91.1%) se asociază şi cu dezinteresul ridicat faţă de vizionarea de filme la cinematograf, 73.7% declarându-se puţin sau deloc interesaţi de această ofertă. Totodată subliniem faptul că în judeţ mai sunt două cinematografe funcţionale, şi acestea în municipiu. Publicul constant (până la 29 de ani) şi ocazional  (30-49 de ani) al cinematografelor este masculin, cu 10 clase şi venituri cuprinse între 300 şi 500 de lei pentru un membru de familie.

Sursa: Observator.info