- Doamnă directoare, aţi venit la conducerea Comsiariatului Judeţean Arad a Gărzii Naţionale de Mediu de pe undeva tot din branşă, din funcţia de conducerea a unuia dintre cei mai mari operatori de salubrizare din ţară. Din experienţa Dumneavoastră, care sunt problemele de mediu cu care se confruntă Aradul?
- Problema majoră se referă la închiderea depozitelor neautorizate de deşeuri în zona rurală, lucru care se va întâmpla la 16 iulie 2009. Nu ştim, în momentul acesta, cât de pregătite sunt primăriile să facă acest pas important, dar primarii trebuie să ştie că nerespectarea acestei prevederi constituie infracţiune. Am transmis, a doua zi după numirea mea, adrese tuturor primăriilor din judeţ, să le pun în vedere această situaţie. Sunt 70 de localităţi vizate, inclusiv oraşele Pecica şi Sântana care nu beneficază de perioadă de tranziţie. În total sunt 121 de gropi de gunoi. Pe 25 de rampe s-a şi sistat deja depozitarea, unii au început lucrările de închidere propriu-zise. - Care este diferenţa esenţială între rampele actuale de gunoi şi cele ecologice, care vor trebui realizate?- În judeţul Arad există o singură rampă ecologică autorizată – ASA. Celelalte, despre care se tot vorbeşte, sunt staţii de transfer, care au rolul de a depozita temporar deşeurile, după care vor fi supuse sortării, apoi depozitării finale în rampa ASA, care nu este a municipiului, ci a judeţului. La ora actuală există două staţii de sortare a deşeurilor, la nivelul judeţului: una în municipiul Arad şi una în oraşul Ineu, şi din câte ştiu există aprobarea privind construirea a patru sta ţii de transfer. - Este posibil ca termenul de închidere al rampelor să fie decalat?- Asta nu putem spune, depinde doar de Comisia Europeană, ceea ce este puţin probabil. Termenul a fost stabilit în anul 2004, iar în cinci ani ar fi fost suficientă vreme să se astupe gropile de la ţară, astfel încât la data stabilită de legislaţie să le putem declara închise. Trebuie să mai facem o precizare importantă: în judeţul Arad, şapte oraşe au primit aprobarea pentru un program de tranziţie – unele vor trebuie să închidă rampele până în 2012, 2014, iar cel mai târziu Lipova, în 2017. Toate aceste termene însă trebuie respectate, altfel România este pasibilă de sancţiuni severe din partea Uniunii Europene. S-a vehiculat, la un moment dat, o amendă de sute de mii de euro PE ZI, ceea ce este enorm. Dar, vedeţi, peste tot se pune tot mai mare accent pe protejarea mediului.- Garda de Mediu are atribuţii şi în protecţia mediului, în ceea ce priveşte spaţiul verde?- Avem atribuţii şi referitor la spaţiile verzi din intravilanele localităţilor, indiferent de forma de proprietate. Noi, în municipiul Arad, ne prevalăm desigur şi de existenţa pădurii Ceala, pentru că şi cei de acolo plătesc impozite şi taxe locale tot administraţiei publice arădene. Considerăm că este de bun simţ ca în spaţiul verde al oraşului să fie inclusă Pădurea Ceala, pentru că ea există ca atare, toţi beneficiem de oxigenul pe care îl produce. - Există situaţii de litigiu major la nivel judeţean în ceea ce priveşte încălcările legislaţiei de mediu?- Există contestaţii la procesele verbale pe care le-am întocmit. Atunci când este necesar, se aplică amenzi mai ales persoanelor juridice care nu se conformează legislaţiei de mediu. Se întâmplă destul de rar să pierdem procese: suntem unul dintre procesele cu cele mai puţine procese pierdute. - Ce poate face, discutând la concret, Garda de Mediu în situaţia lacului de la Pădurice, care a devenit un focar de infecţie?- Nu avem atribuţii în privinţa lacului Pădurice. În schimb pot să vă spun care au fost, din punctul nostru de vedere, consecinţele defrişării din parcul Pădurice, unde acum se construieşte sediul filialei Uniunii Artiştilor Plastici. Colegii mei au contribuit, împreună cu poliţia, la întocmirea a două dosare penale pentru cei care au tăiat arborii şi s-au aplicat două  amenzi contravenţionale celor implicaţi, potrivit prevederilor legale de la acea dată. - Ce se întâmplă astăzi, la Arad, dacă cineva vrea să taie un pom din faţa casei sale?- Dacă este pe domeniul public, se face o constatare de către autoritatea publică locală şi se solicită marcarea şi actul de punere în valoare. În situaţia în care arborele respectiv prezintă pericol pentru siguranţa omului, clădirilor, se acceptă tăierea şi înlocuirea cu cel puţin în număr egal. În general, specia plop, după o anumită perioadă poate prezenta un pericol deosebit, pentru că face scorbură şi poate cădea chiar fără intemperii. Sunt protejate anumite specii, considerate monumente ale naturii, care normal trebuie să fie identificate în registrul spaţiilor verzi. - Arădenii care îşi înfiinţează pe domeniul public, în faţa caselor, grădini cu pomi şi gazon, ce formalităţi trebuie să îndeplinească?- Nici asta nu este de competenţa noastră, ţine de administraţia locală. Trebuie căutat serviciul de specialitate al primăriei, care avizează astfel de lucrări.

Sursa: Observator.info