„Avem 13 miliarde de lei pentru burse, locurile bugetare sunt cu 23% mai mari decât anul trecut (peste 800) şi avem 7 locuri bugetare pentru doctorat”

 - Doamna rector, care este „pulsul” înscrierilor la Universitatea de Stat din Arad, dupã primele douã zile?- Încã din prima zi, spre bucuria noastrã, a tuturor, a fost mare afluenţã la admitere. Au venit spre noi şi cei care încã nu au adeverinţe de bacalaureat. Doresc sã ia infomaţii cu privire la specializãrile noastre. Înscrierile au loc la sediul Rectoratului, din Bulevardul Revoluţiei nr. 77 (peste drum de primãrie şi Prefecturã), de la ora 9 la 18, iar în week-end pânã la ora 13. - Oarecum suprinzãtor, cele mai cãutate în prima zi de înscriere au fost facultãţile cu profil uman. Cum se explicã asta?- Spre surprinderea noastrã, într-adevãr cele mai solicitate specializãri, în prima zi, au fost cele cu profil uman. Asta nu înseamnã cã cele douã facultãţi de inginerie, precum şi cele de ştiinţe exacte, nu au vizibilitate şi interes. La matematicã-informaticã, de exemplu, în prima orã s-au înscris patru absolvenţi.   - Aveţi o facultate nouã în oferta educaţionalã?- Da, universitatea noastrã are deja nouã facultãţi. Facultatea înfiinţatã prin recenta Hotãrâre de Guvern este Facultatea de Design, cu liniile Graficã, Design de Produs şi Ambiental, precum şi o altã specializare de Design, care se numeşte Modã – Design Vestimentar. Este o facultate care se adreseazã nu numai absolvenţilor Liceului de Artã ci tuturor celor care au apetenţã pentru designul ambiental sau alt tip de design, pentru cã astãzi este de neconceput sã îţi amenajezi un spaţiu cât de mic fãrã sã asculţi „vocea” specialistului. Facultatea va avea un spaţiu în totalitate pentru ea. Este vorba despre una dintre cele mai frumoase clãdiri din Arad, creatã de arhitectul Miloş Cristea – clãdirea de pe Calea Zimandului. Înscrierile pentru facultatea respectivã se fac tot în centrul oraşului – toate înscrierile se fac în acelaşi loc (sediul Rectoratului), cu excepţia Facultãţii de Teologie, care face înscrierile la sediul de pe str. Academia Teologicã.  - Ce ne puteţi spune despre specializãrile noi?- Ele se adaugã celor 34 de specializãri de licenţã. Este vorba despre marketing şi psihologie. Din toamnã vom avea şi informaticã economicã. De la 1 octombrie universitatea noastrã va avea 37 de specializãri de licenţã, la care se adaugã 27 de specializãri de master, care acoperã toate domeniile de licenţã. Avem şi mastere extrem de interesante, despre care vom vorbi însã cu un alt prilej, deoarece suntem în acest moment mai mult concentraţi pe examenul de admitere la studiile de licenţã.  - S-a iscat în ultimele zile o polemicã legatã de bazele sportive ale Aradului, generatã de decizia Consiliului Local de a prelua de la universitatea privatã douã baze importante şi de a le reabilita pe bani publici. Aţi contestat aceastã atitudine şi aţi cerut ca bazele sã fie scoase la licitaţie. De ce?- Vreau sã subliniez cã nicãieri în România o universitate privatã nu se bucurã în asemenea mãsurã, ca la Arad, de sprinjinul oficialitãţilor. În Arad, dintotdeauna, cei care au primit de la autoritãţi, deopotrivã de dreapta şi de stânga eşichierului politic, au fost cei de la universitatea privatã. Pentru noi este o mândrie cã, fãrã sã fim foarte sprijiniţi, avem în acest moment o bazã materialã impresionantã, care uimeşte pe toţi cei care ne viziteazã, şi anume 42 221 mp de spaţii de învãţãmânt, cu dotãri în laboratoare de ultimã generaţie. Universitatea noastrã nu face declaraţii sforãitoare, nu dorim sã atragem studenţi lovind în alţii, direct sau prin intermediari, ci dimpotrivã îi invitãm pe toţi cei care doresc sã ne cunoascã sã ne viziteze spre a descoperi cu proprii ochi miracolul care înseamnã UAV. De ce miracol? Pentru cã în ciuda unor evidente ostilitãţi, universitatea s-a dezvoltat profund, cu programe şi proiecte finanţate guvernamental, transfrontalier sau UE, care au condus la o bazã materialã cum puţine universitãţi europene au - nu spaţii vechi primite de la oficialitãţi şi „sulemenite” puţin, ci construcţii noi, cu o deschidere spre mileniul al treilea la modul evident.  - În ciuda acestui fapt, nu sunteţi scutitã de critici.- Nu este vorba în primul rând de critici, ci de atacuri, de o strategie deliberatã (dar ineficientã) de discreditare! Vreau sã subliniez cã am avut ocazia, la Bruxelles, cu toate cã am participat la o reuniune despre schimbãrile climatice din lume, sã vorbesc despre universitatea noastrã şi sã invit oficiali de la Bruxelles sã ne viziteze. Aşa se întâmplã cã vom şi aştepta vizite extrem de importante la Universitatea noastrã. De asemenea, am informat instituţii importante de la Bruxelles despre atacurile violente la adresa noastrã, când în fond eu sunt un om oarecare care mi-am asumat responsabilitatea de a fi manager, ca urmare a alegerii unanime a colegilor mei, iar vina mea de neiertat este cã am construit la Arad o universitate de stat cu vizibilitate internaţionalã. De exemplu, ca urmare a publicaţiilor ISI cu factor de impact, UAV se aflã pe locul 13 din cele peste 100 de universitãţi româneşti. Au fost atacuri concertate împotriva universitãţii noastre şi asupra mea, care au venit din partea concurenţei, şi ele ne-au fãcut foarte mult bine, pentru cã oamenii au fost mai atenţi la ceea ce facem noi, la strãdaniile comunitãţii noastre academice. Am invitat reprezentanţi la vârf ai unor importante ONG-uri din România spre a înţelege cine suntem noi şi cine ne denigreazã. Eu am însã o linişte interioarã profundã, pentru cã ştiu cã binele se întoarce cu bine şi rãul va atrage rãu. Nu trebuie sã fii un specialist în mass-media sã observi strategia care a început împotriva noastrã în urmã cu un an şi care a condus, contrar aşteptãrilor celor care au iniţiat-o, la creşterea numãrului de studenţi şi la sporirea vizibilitãţii pe linie de cercetare şi relaţii internaţionale. Vã mãrturisesc cã am suferit nu pentru mine în mod special, ci pentru familia mea, care desigur nu s-a aflat într-o poziţie confortabilã, auzind denigrãrile care mi se aduc. Dar în acest moment suntem unica universitate din România care am fost controlaţi trei sãptãmâni, (douã sãptãmâni în universitate şi o sãptãmânã pe documentele noastre la Bucureşti), de cãtre ANAF, şi controlul nu a semnalat nici mãcar o recomandare adusã universitãţii, cu excepţia faptului cã nu am trecut pe site execuţia bugetarã (şi care nu este observaţie financiar-contabilã). Peste ANAF, în acest moment, nimeni nu mai poate sã ne controleze, în afara controlului anual al Curţii de Conturi. Dar fiind vorba despre un control de fond, pe toţi parametrii (achiziţii, licitaţii, salarii, cheltuieli etc), tot ce înseamnã bani, domeniu financiar-contabil, în acest moment s-a realizat scãderea de gestiune pânã în 29 mai 2009, fapt ce nu se putea realiza de Curtea de Conturi, deoarece ea vine mereu pe o tematicã de control şi nu face întregul control de fond.   - Insist asupra cererii Dumneavoastrã ca bazele sportive sã fie scoase la licitaţie şi nu reabilitate pe bani publici şi apoi puse la dispoziţia universitãţii private. Cui ar folosi o licitiaţie publicã?-O licitaţie liberã, în mod sigur, este în folosul comunitãţii locale. Licitaţia liberã înseamnã concurenţã liberã, înseamnã un câştig mai mare,bani mai mulţi pentru cel care vinde, în cazul nostru pentru municipiul Arad. Comunitatea ar câştiga astfel fonduri suplimentare, iar aceste fonduri s-ar putea distribui pentru acoperirea unor nevoi, fie la clubul de fotbal UTA, fie pentru alte sporturi sau în alte domenii. Fãrã licitaţie, Aradul pierde foarte mult, pentru cã în loc sã câştige nişte bani, îi cheltuieşte, mai ales dacã ţinem cont cã bazele sportive vor fi reabilitate din bugetul local şi apoi vor fi puse la dispoziţia universitãţii private. Cine se teme de o licitaţie liberã şi deschisã?! De ce UAV sã nu aibã acces la baza Constructorul? UAV are ca singur proprietar,  statul român, iar noi dorim ca averea statului român sã sporeascã, în timp ce la o instituţie privatã, potrivit legii, patrimoniul trece în proprietatea particularã a fondatorilor. Şi atunci, întrebarea fireascã: de ce autoritãţile nu se strãduiesc ca statului român sã îi rãmânã aceastã bazã materialã, ci proprietãţii private? Cât priveşte stadionul Gloria, noi nu îl dorim pentru Universitate, decât dorim acces la el, pentru cã este firesc, este proprietatea Aradului şi a statului român şi avem dreptul şi noi, ca instituţie a statului, sã îl folosim, indiferent cã îi convine sau nu, cuiva, acest lucru. Este firesc sã solicitãm un stadion, stadionul din Grãdişte, pentru cã avem o echipã de rugby în superligã şi suntem unica universitate din Arad care are un club sportiv acreditat şi finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, ceea ce se poate lesne vedea pe site-ul instituţiei.  - Care a fost rãspunsul administraţiei locale la solicitãrile pe care le-aţi formulat?- Domnul primar Falcã s-a arãtat receptiv în legãturã cu stadionul din Grãdişte. Vreau sã subliniez un fapt asupra cãruia ne-au atras atenţia consilierii noştri din Bucureşti. Dacã UTA are în cinci ani 170 de meciuri a 90 de minute fiecare, asta înseamnã cã universitatea privatã din Arad îşi face publicitate în 15 300 de minute, deci universitatea privatã îşi plãteşte practic reclama, pe stadion şi pe tricourile fotbaliştilor. Or, în aceste condiţii, bazele sportive pe care le primeşte sunt un bonus, un cadou din partea administraţiei locale. Stadionul Gloria şi Baza Sportivã Constructorul practic sunt puse în legãturã deliberat cu UTA, pentru cã publicitatea care i se face universitãţii acoperã cheltuielile pe care le face universitatea! Dar aceasta este o problemã marginalã, pentru cã pe noi ne intereseazã în fond procesul de învãţãmânt, calitatea sa, pentru cã a avea grad ridicat de încredere şi a nu avea acoperire în fapte ar însemna de fapt a te supune oprobiului celor din jur. Numai absolvenţii, dincolo de publicitatea deşãnţatã, ştiu spre ce univeristate sã opteze şi sã îşi doreascã o instituţie de prestigiu. Absolvenţii de astãzi nu mai pot fi înşelaţi, nu mai cred în declaraţii ieftine,aceleaşi de 20 de ani, s-au obişnuit deja cu aceastã publicitate deşãnţatã şi ei, absolvenţii, opteazã în profundã cunoştinţã de cauzã pentru o instituţie sau alta. Oricum, vreau sã subliniez cã toate atacurile împotriva noastrã ne-au fãcut puternici, uniţi şi, mai ales, au atras chiar şi simpatia celor cãrora nu le eram apropiaţi. Atunci când vrei sã omori pe cineva cu orice preţ, fãrã sã fie vinovat, fãrã îndoialã, existã o solidaritate umanã. Suntem liniştiţi, aşteptând cu toţii admiterea, o admitere pe care o dorim foarte bunã, în condiţiile în care scãderea numãrului de absolvenţi este drasticã. De exemplu anul trecut au luat bacalaureatul 500 de mii de absolvenţi, iar anul acesta 200 de mii! În condiţiile scãderii dure a numãrului de studenţi şi a crizei economice, vom continua sã ducem o politicã în care bursele sã fie foarte atractive (de studiu, de merit şi sociale), în valoare de peste 13 miliarde de lei pe an, locurile bugetare sunt cu 23% mai multe decât anul trecut, adicã peste 800 de locuri bugetare; în plus avem şi 7 locuri bugetare pentru doctorat. Suntem optimişti şi încrezãtori în viitor, pentru cã ni s-a demonstrat mereu şi mereu cã deasupra tuturor se aflã numai Dumnezeu, iar noi, cu toţii, ne aflãm într-o unitate academicã uimitoare pentru toate celelalte universitãţi româneşti. Gândiţi-vã cã Senatul şi Conducerea universitãţii au fost susţinuţi prin semnãturi de 95,89% dintre colegi (unii dintre cei care nu au semnat nici nu aveau drept de semnãturã, pentru cã se aflau în conflict de interese). Asta demonstreazã o situaţie unicã în învãţãmântul superior românesc! Deci, denigrãrile împotriva noastrã ne-au adus unitate şi o colegialitate care de multe ori mã impresioneazã chiar şi pe mine, care încerc sã nu fiu atentã la emoţiile mele şi cu atât mai puţin la ale celor din jur.

Sursa: Observator.info