Stire

Ştie toate secretele albinelor şi practică meseria de apicultor ?ncă din copilărie

03.08.2009 ⋅ 0 comentarii

Ovidiu Hatcu este apicultor de când se ştie. A făcut o pasiune pentru acest domeniu încă din copilărie şi a moştenit de la părinţi dragostea de albine. Are peste 150 de familii de albine, pe care le îngrijeşte împreună cu cei dragi. Pentru că a crescut împreună cu vetrele de stupine, Ovidiu Hatcu a făcut şi studii în domeniu. Fiind interesat să cunoască în profunzime aceste insecte, în 1972 pleacă la Bucureşti, unde se înscrie la singurul liceu apicol din ţară. Mai târziu, în 1976, se angajează ca tehnician la ACA Arad, apoi devine secretar tehnic. În prezent, Ovidiu Hatcu ocupă funcţia de vicepreşedinte al ACA Arad şi dirijează peste 1600 de apicultori. De peste 30 de ani, Ovidiu Hatcu lucrează şi studiază în domeniul apiculturii. Chiar şi după o zi de muncă, acasă îl aşteptă tot o vatră de stupine de care are grijă cu drag şi cu pasiune. Pentru că a moştenit din familie această meserie, Ovidiu Hatcu încearcă s-o transmită mai departe, aşa că în ajutor îi sare atât soţia, cât şi copiii.„În prezent am o vatră de stupine de peste 150 de familii de albine, la Odvoş, un sat aparţinător de comuna Conop. Am această pasiune din copilărie şi îmi place ceea ce fac. E destul de greu să mă împart şi la munca de acasă şi la cea de la serviciu, însă mă descurc”, spune Ovidiu Hatcu.Paşii pe care un apicultor trebuie să-i facă pe parcursul unui an pentru a avea o recoltă bogată, nu sunt deloc simpli şi implică foarte multă răbdare şi dexteritate.„Stupinele trebuiesc mutate regulat în zone favorabile, în funcţie de anotimp şi de cum înfloresc salcâmii, teii, rapiţa, floarea soarelui şi aşa mai departe. Atunci când facem miere de tei, mutăm stupinele în judeţ: în Şoimoş, Bârzava sau Conop, pentru că acolo sunt zone bune. Floarea soarelui nu a fost foarte darnică anul acesta, iar în ceea ce priveşte mierea polifloră, de pădure, aproape că a dispărut, nu se ştie exact din ce motive”, spune vicepreşedintele ACA.În cursul lunii august, albinele sunt pregătite pentru iernat. Se fac rezerve pentru iarnă, care includ şi tratamentul pentru combaterea varoozei, care este o boală transmisibilă.„Luna august este decisivă pentru combaterea varoozei, iar în acest sens Asociaţia Crescătorilor de Albine s-a implicat într-o acţiune prin care apicultorii pot beneficia de un ajutor financiar. Tot ce trebuie să facă oamenii este să depună o cerere şi o declaraţie precum că nu sunt înscrişi şi la alte asociaţii din sectorul apicol. În acelaşi timp, aceştia vor fi ajutaţi şi în refacerea septelului apicol prin prin achiziţionarea de mătci, roi de pachet, roi de fagure şi familii de albine”, spune Ovidiu Hatcu, vicepreşedinte ACA Arad.Creşterea albinelor este o ocupaţie veche şi pare a fi în acelaşi timp şi o afacere profitabilă. Într-un an bun, adică cu o vreme favorabilă, 150 de familii de albine pot face chiar şi 5 tone de miere de diferite sortimente. Sunt însă şi riscuri, iar din cauza vremii, se poate întâmpla ca în anul respectiv albinele să nu producă deloc. „Au fost ani când n-am avut miere deloc. Am avut şi un caz concret, când un apicultor nu a produs un strop de miere într-un an, cu vreme potrivnică”, mai spune Ovidiu Hatcu. Mierea produsă în timpul unui an se valorifică la unităţile de procesare, iar pe lângă clienţii pe care îi are fiecare producător, mierea se vinde şi în pieţe en-gross.

Sursa: Observator.info

Autor: Nicoleta Boşnigeanu ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Observator.info
fashiondays.ro