Bulgărele mic, neverosimil, căruia nimeni nu-i dădea la început, importanţă – a ajuns un tăvălug serios: criza economică mondială părea că nu are prea mare legătură cu noi, obişnuiţi mereu cu lipsurile şi sărăcia. Şi totuşi, acum, românul o încasează la greu prin puţinele sale puncte de reper existenţial: serviciul şi micii întreprinzători. Nu vorbim de ăia mari - care nu se pun. Strict zonal, Aradul este un judeţ frumos şi bogat, başca unde mai pui că e şi poartă-n poartă cu Europa. Noile strategii de ţară au avansat ideea dezvoltării pe plan local prin elaborarea de proiecte, atât pe fonduri guvernamentale, cât, mai ales, europene, de unde au venit şi cei mai mulţi bani. Aşa cum au putut şi cât le-a permis bugetul, primăriile s-au conformat şi au făcut proiecte care au costat bani serioşi. Unele au fost aprobate, altele, nu. În unele locuri acestea au prins viaţă iar în altele, treaba s-a oprit din cauza lipsei finanţării. La general vorbind, situaţia e destul de tensionată în privinţa bugetului – multe primării fiind de multă vreme în incapacitate de plată, în timp ce altele se pregătesc să strângă puternic cureaua. Cei care au stat până acum liniştiţi încep să simtă fiorii crizei, încercând prin autogospodărire să facă faţă impactului.
Suntem interesaţi, aşa cum am dovedit de fiecare dată în scrierea materialelor despre judeţ - de situaţia economică a primăriilor, în condiţiile în care hăul deficitului bugetar se adânceşte, totul rămânând, la urma urmei, la mâna administraţiei locale, la felul cum ştie să se autogospodărească. 
Gheorghe Burdan – primar oraş Chişineu-Criş: „Într-adevăr, e criză şi o simţim din plin, chiar dacă încă nu ne putem plânge foarte tare. Avem bani de salarii, nu se pune problema, dar nu pentru tot anul şi asta e o situaţie prezentă peste tot, indiferent dacă se recunoaşte sau nu! Banii sunt deja drămuiţi, nu cheltuim decât pentru ceea ce este strict necesar. În privinţa investiţiilor, nu mai facem, deocamdată, nimic. Sursa noastră de venit se trage din fabrici, din impozitele salariale şi restul de taxe. În rest, nu pot spune că suntem disperaţi, dar nici foarte departe nu mai suntem”.
Petru Miloacă – viceprimar oraş Curtici: „Nu este deloc un an uşor, dar ceea ce am hotărât privitor la lista proiectelor de investiţii, vom duce la bun sfârşit. Am sesizat deja că sunt probleme din ce în ce mai serioase privitor la situaţia economică; deocamdată trăim din impozite pe salarii având în vedere agenţii economici pe care-i avem în zonă, inclusiv cei mari. Dar şi aici, după câte se vede s-au făcut reduceri de personal şi de activitate. Avem în faţă planul bugetar şi nu ne întindem decât pentru ceea ce am prevăzut. Am avut la începutul anului discuţii grele privind bugetul, pentru că fiecare proiect, vorbim acum de investiţii – ca să-l prezinţi spre aprobare trebuie să-l elaborezi şi asta costă foarte mulţi bani. Studiile de fezabilitate, proiectul tehnic şi multe altele sunt etape costisitoare pentru primării, dar fără astea nu poţi merge mai departe, nu poţi accesa niciun proiect. Şi chiar dacă acestea sunt aprobate, urmează acea parte de cofinanţare care trebuie să vină din partea primăriei, deci alţi bani. Avem deja proiectul depus pe măsura 3.2.2 privind reabilitarea drumurilor din oraş, urmând ca în toamnă să se demareze lucrările de canalizare. Deocamdată nu se pune problema cheltuielilor curente, a salariilor.”                                          
Nicoae Mehelean, primar oraş Ineu: „Suntem oraşul cu cele mai multe proiecte în derulare şi asta spune totul. La noi, întreaga strategie de dezvoltare locală  se bazează în proporţie de 98 la sută pe proiecte. Sigur, e criză şi asta se vede şi se simte peste tot.  Dacă totul merge bine şi proiectele sunt aprobate vin şi banii de la UE, dar până atunci trebuie să facem alte eforturi financiare – cofinanţarea, TVA-ul plătit pe proiect, astfel că până la finalizarea propriu-zisă a părţii teoretice sunt nişte bani de plătit. Încercăm să evităm blocajele cât putem, dar asta nu depinde numai de noi. Ca o măsură prioritară în această perioadă deosebit de aspră, financiar vorbind – avem în vedere promovarea şi atragerea investiţiilor în zonă. Pe de altă parte, băncile o duc bine chiar şi în această perioadă pentru că practică dobânzi serioase, dând în cap agentului economic, scad vânzările la producţia marfă, iar beneficiul este inexistent”. 
Petru Antal, primar oraş Pecica : „Deocamdată nu avem probleme cu salariile personalului administrativ. Încă de la începutul acestui an am hotărât să strângem cureaua, pentru că - vrem nu vrem - criza se simte şi la noi. Aceasta se observă foarte bine şi din faptul că, dacă anul trecut taxele şi impozitele locale se plăteau în proporţie de 90 la sută, anul acesta procentul a scăzut la 50 la sută. Asta înseamnă, fără îndoială, că oamenii nu au bani.  Sigur, am făcut şi foarte multe proiecte şi am primit bani din fonduri europene dar ne-am bazat şi pe alte surse de finanţare şi ne-am descurcat aşa cum am putut. Banii pe care i-am primit de la Consiliul Judeţean au fost foarte puţini, aşa că ne-am sprijinit pe bugetul local. Tot ce ne-am propus în acest an va trebui finalizat, bani de cheltuieli curente nu se pune problema să nu-i avem şi sperăm ca sfârşitul anului să ne găsească pe aceeaşi linie de plutire.”
Iosif Retter, primar oraş Pâncota: „Nu pot spune că tăvălugul crizei ne-a atins foarte tare. Deocamdată stăm destul de bine, mai ales că nu suntem stresaţi de datornici. Nu avem datorii, deci am încercat să ne descurcăm pe puterile noastre. Bani de salarii şi cheltuieli materiale sunt, la fel şi pentru dascăli, poate mai puţin pentru trimestrul IV care este încă descoperit, dar nu ne facem griji, totul va fi în ordine până atunci. S-au făcut licitaţiile pentru şcoala generală I-IV, iar pentru continuarea lucrărilor la liceu aşteptăm venirea banilor.”
Vasile Ciceac, primar oraş Nădlac : „E criză, nimeni nu mai poate contrazice acest fapt; noi stăm deocamdată mulţumitor dacă nu ar fi problemele legate de campusul şcolar. Lucrările au fost demarate de către o firmă din Ungaria, dar s-au oprit anul trecut pentru că nu au mai venit bani de la guvern. În aceest an au rămas cu totul abandonate, şi oricât de multe adrese am făcut, tot nu s-a mişcat nimic! Personal am fost la ministrul Andronescu, dar răspunsul a fost simplu şi nu merita deplasarea până la Bucureşti: „nu avem bani”. Mai sunt de primit încă 30 miliarde lei pentru terminarea investiţiei. Salariile angajaţilor primăriei, cheltuielile curente încă nu sunt o problemă, dar, evident, nimeni nu se îmbuibă. De fapt, dacă e să analizăm corect problema, Nădlacul e în criză economică imediat după 1 ianuarie 2007, deci de când am intrat în UE. „Beneficiul” a fost că am pierdut în scurt timp 24 de miliarde lei - care sunt bani, nu glumă ! – prin pierderea taxelor de închiriere a magazinelor în parteneriat cu duty-free, iar lista mai poate continua!”
Gheorghe Feieş, primar oraş Sebiş: „Sunt foarte multe probleme şi disfuncţionalităţi legate de această criză economică. În primărie nu se pune problema salariilor sau a altor cheltuieli obligatorii, dar sunt şi lucrări de investiţii care s-au oprit din lipsă de bani. Încep şcolile în curând, e nevoie de combustibil în stoc şi multe altele. Era vorba că guvernul va acorda anumite sume compensatorii necesare echilibrării bugetului care e în suferinţă peste tot. Dacă s-ar acorda cam un miliard de euro din fondurile UE – pentru ca toate administraţiile locale cât şi cea centrală să-şi achite toate restanţele, totul ar avea altă faţă. Sunt foarte multe probleme care ne-au afectat pe parcurs, taxe care nu au mai intrat în bugetul local ci au ajuns direct la centru, lăsându-ne descoperiţi. E nevoie de acea măsură reparatorie pentru primăriile care nu au fost agreate de guvernul Tăriceanu. Ca să nu mai vorbesc de necesitatea absolută a desfiinţării diferitelor ministere-fantomă sau căpuşă, cum ar fi cele legate de egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi sau ministerul funcţionarilor publici. Nişte instituţii mâncătoare de bani degeaba! Sunt foarte mulţi bani în ţara asta care se pierd aiurea, înghiţiţi de nişte instituţii şi posturi în care nu se produce nimic.”
Viorel Enache, primar oraş Sântana: „Evident, nu poţi să eviţi o problemă atât de gravă cum e criza economică extinsă pe plan mondial. În ceea ce ne priveşte, ne-am făcut un program de criză încă de la începutul anului – care pleacă de la cheltuielile curente şi până la proiecte şi investiţii. Am adoptat acest regim de economisire, am renunţat la diferite mijloace de comunicare folosind ceea ce este mai ieftin fără să afectăm, propriu-zis, desfăşurarea activităţii administrative. În ceea ce privesc proiectele de investiţii, acestea se derulează în continuare, deci ceea ce am stabilit că vom face, ducem la îndeplinire. Mai avem în plan construcţia unei case de cultură în oraşul Sântana, totul este aprobat, documentaţia avizată, dar finanţarea lipseşte şi acum!”

Sursa: Observator.info