În mod evident, reflectarea zilei de 23 august a fost preocuparea principală a publicaţiilor de partid. Atât Flacăra Roşie cât şi Voros Lobogo au pregătit o ediţie specială, în care au reflectat în toată suprafaţa ziarelor defilarea şi programele conexe activităţilor de 23 august. În întregul angrenaj s-a strecurat însă o eroare. Aproape fatală pentru jurnalistul care a comis-o, şi care astăzi nu face niciun secret din asta. Este vorba despre un veteran al presei locale, Emil Şimăndan, care la 23 august 1989 era mandatat să relateze despre defilarea de pe stadionul UTA. Domnul Şimăndan ne-a povestit că aceste reportaje erau standard. Uneori se refoloseau cele din anii precedenţi, pentru că nici coregrafia, nici mesajele, nici limbajul în care trebuiau redate nu se schimbau deloc. Aşa s-a întâmplat şi în anul revoluţiei. Ziaristul s-a dus pe stadion, a scris şi articolul a fost publicat. Doar că, a doua zi, scandal monstru: Emil Şimăndan este chemat la Partid, se lasă cu ameninţări, tunete şi fulgere. Ce se întâmplase? În reportaj a apărut, ca un element central, chiar în partea de sus a paginii, lângă o ilustraţie, o laudă la adresa Gărzilor Patriotice, care au mărşăluit sobru şi frumos, au făcut demonstraţie de forţă pe stadion. Doar că... Gărzile Patriotice nu au fost la defilare! O adresă trimisă prin telex în noaptea dinainte le interzicea să mai iasă în mulţime. Emil Şimăndan, autorul unor cărţi despre revoluţia de la Arad, din decembrie 1989, susţine că autorităţile comuniste au aflat probabil de frământările din vara anului respectiv şi au vrut să prevină o eventuală mişcare de provocare, în care să fi angrenat Gărzile Patriotice. De aceea nu li s-a permis ieşirea la defilare. Numai că în ziar apăruse că... au fost! Cum s-a întâmplat asta?! Şimăndan, care cu o noapte în urmă a luat parte la finisarea programului defilării şi a zăbovit mai mult în redacţie, a adormit pe stadion! Nu mult, doar a aţipit în toiul defilării. A ratat câteva minute bune, timp în care s-au derulat câteva episoade ale defilării – că Gărzile Patriotice nu ieşiseră, în urma ordinului de ultim moment, nici nu a remarcat nimeni, doar toată lumea era prezentă din obligaţie... Dar pentru ziarist s-a lăsat cu probleme mari. A fost pus în discuţia comisiei de disciplină şi a căzut în dizgraţie. Dacă nu ar fi venit revoluţia, problemele sale s-ar fi complicat la modul serios...

 

Un alt episod interesant s-a petrecut pe stadionul Gloria. Şi acolo avea loc o defilare, dar a liceelor. Liceul Economic era culoarea galbenă din drapelul pe care tinerii trebuia să îl formeze cu trupurile lor. În schimbul participării la defilare, ei erau scutiţi de muncile agricole obligatorii în toamna aceluiaşi an. La repetiţii totul a mers ca uns. Numai că în ziua defilării, culoarea galbenă din drapel a lipsit cu desăvârşire. Fiecare elev sperase că dacă va lipsi, nu i se va simţi lipsa deloc, vor compensa ceilalţi. Nu s-a întâmplat aşa! Copiii au fost sancţionaţi cu practică dublă: de la 1 septembrie la 1 octombrie. Un adevărat chin, pe ogoarele patriei...Dar iată cum au relatat ziarele locale evenimentele de la 23 august 1989, din Arad: „23 August 1989 – zi de măreaţă sărbătoare naţională, zi înscrisă cu litere purpurii, la loc de mare cinste, în Cartea de aur a istoriei naţiunii române.23 August – zi străluminată, de 45 de ani încoace, şi aici, în această străveche vatră de istorie bimilenară românească care este judeţul Arad şi frumosul Oraş de pe Mureş – de soarele trainic, pe vecie, al libertăţii, demnităţii, independenţei şi suveranităţii noastre.23 August 1989 – zi de înflăcărat raport muncitoresc, zi de bilanţ al unor înfăptuiri fără precedent în toţi aceşti ani minunaţi ai vastei opere de construcţie socialistă pe pămîntul patriei, dar mai cu seamă în anii pe care i-am parcurs, de la Congresul al IX-lea al partidului – cînd prin opţiunea unanimă a întregului partid şi popor român –  în funcţia supremă de secretar al partidului a fost ales marele ctitor al României de astăzi, conducătorul revoluţionar şi vizionar, cel mai iubit fiu al naţiunii române, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.23 August 1989 – emoţionant prilej pentru oamenii muncii arădeni de reafirmare – în consens cu voinţa întregului partid şi popor – a opţiunii ca la cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reinvestit în funcţia de secretar general al partidului, garanţie sigură a înaintării scumpei noastre patrii – Republica Socialistă România – spre noi culmi de civilizaţie şi progres.23 August 1989 – minunat prilej de a ne exprima, totodată, adînca noastră stimă, preţuire şi gratitudine faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului nostru, savant de largă recunoaştere internaţională pentru neobosita sa activitate pusă în slujba înfloririi continue a ştiinţei, învăţămîntului şi cercetării româneşti, în slujba afirmării culturii noastre pe plan mondial.Aceste gînduri şi sentimente ne-au inundat inimile şi conştiinţele în dimineaţa însorită de 23 August 1989 păşind în frumoasa piaţă centrală din faţa sediului Comitetului judeţean de partid şi al Consiliului popular al judeţului Arad, tradiţional loc de desfăşurare a demonstraţiilor oamenilor muncii arădeni. Împodobită sărbătoreşte, piaţa era dominată de tribuna oficială pe frontiscipiul căreia erau înscrise, cu litere de aur: 23 August 1944 – 1989 precum şi de portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, portret încadrat de drapele tricolore şi roşii. Pe faţadele clădirilor ce conturează piaţa strălucesc în soarele dimineţii lozinci ca: “Trăiască a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din România”, “Epoca Nicolae Ceauşescu – epoca de aur a României socialiste”, “Trăiască patria noastră liberă şi independentă – Republica Socialistă România”, “Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”.Ora 8 şi 30 de minute. În această emoţionantă ambianţă la tribuna oficială iau loc tovarăşa Elena Pugna, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului Popular al judeţului Arad, membri ai C.C. al P.C.R., deputaţi ai Marii Adunări Naţionale din judeţul Arad, membrii birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid cu stagiu din ilegalitate, veterani de război, conducători de unităţi economice şi instituţii din municipiu şi judeţ, activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, fruntaşi în întrecerea socialistă.Au participat, de asemenea, membrii delegaţiilor Comitetului judeţean de partid Békés din Republica Populară Ungară şi din oraşul Zrenjanin din R.S.F. Iugoslavia, delegaţii care, la invitaţiile Comitetului judeţean de partid şi, respectiv, a Comitetului municipal de partid şi a Consiliului popular al municipiului Arad au luat parte la festivităţile prilejuite de cea de-a 45-a aniversare a Eliberării patriei.Demonstraţia oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Arad a fost deschisă, în mod solemn, prin intonarea, de către fanfară, a Imnului de Stat al Republicii Socialiste România.Gata oricînd la ordinul Comandantului SupremLa un semnal al trompeţilor şi la ordinul comandantului parăzii, prin faţa tribunei oficiale defilează – sub faldurile drapelului de luptă, în ritm de marş ostăşesc, cu mîinile încleştate pe arme, în rînduri perfect aliniate – luptătorii din formaţiunile de gărzi patriotice şi de apărare civilă, din detaşamentele de pregătire a tineretului şi pionierilor pentru apărarea patriei, formaţiuni ale Crucii Roşii. Pe chipurile lor de bărbaţi şi femei, de tineri şi vîrstnici, citim fermitatea, voinţa vie, de neclintit – ca în clipele de foc ale acelui August 1944 – ca la chemarea partidului, a Comandantului Suprem, alături de armată, să fie gata oricînd de a apăra tot ceea ce a rodit, decenii şi decenii, munca avîntată şi neostoită a întregului nostru popor, toate cuceririle sale revoluţionare, liniştea, independenţa şi suveranitatea sa. Sînt comunişti şi muncitori de la I.V.A., I.A.M.M.B.A”, “UTA”, C.P.L., “Tricoul roşu”. I.M.U.A., I.M.A., Întreprinderea de confecţii etc. care s-au dovedit a fi fruntaşi atît în activitatea de producţie, la locurile lor de muncă, dar şi în pregătirea militară.Trec, de asemenea, prin faţa tribunei, în pas cadenţat, cu ţinuta demnă şi într-o aliniere impresionantă, tineri şi tinere în uniforma albastră a formaţiunilor de apărare a patriei de la I.V.A., I.A.M.M.B.A., C.P.L., liceele industriale 12 şi 13, întreprinderile de confecţii şi “Victoria”, “Tricoul roşu” şi “UTA”, precum şi cei mai tineri participanţi din coloană – pionierii de la şcolile generale nr. 5 şi 1 din Arad, pionierii agenţi de circulaţie şi sanitarii pricepuţi.
Încrezători în viitorul luminos al patrieiÎn acorduri de fanfară, ampla demonstraţie a oamenilor muncii începe prin apariţia în larga piaţă – trăind intens clipa de aleasă sărbătoare – a unui grup ce poartă portretul celui mai iubit fiu al poporului, al ţării ziditor de măreţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, portret încadrat de stemele Republicii Socialiste România şi Partidului Comunist Român, simbolizînd astfel unitatea indestructibilă a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general. Purtată de braţe tari, muncitoreşti o lozincă se impune privirilor noastre “Trăiască a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din România”, iar un grup de fete, în minunate costume populare din vatra folclorică a Aradului, oferă flori celor din tribuna oficială. Cu inimile pline de mîndrie şi satisfacţie, de tribună se apropie, apoi, purtătorii unui sugestiv panou consemnînd extrase din “Raportul muncitoresc” al oamenilor muncii arădeni închinat sărbătorii de la 23 August, precum şi purtătorii panoului ce cuprinde, în sinteză “Angajamentul muncitoresc” al tuturor colectivelor de muncă arădene de a acţiona, cu întreaga capacitate şi energie, pentru a realiza, în cinstea Congresului al XIV-lea al P.C.R., planul anual la producţia industrială, aşa cum a cerut secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. În piaţă răsună ovaţii şi urale, se scandează: “Ceauşescu şi poporul – patria şi tricolorul”, “Ceauşescu – Pace”, “Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres”. Din inimi calde, deschise,  încrezătoare în viitorul luminos şi prosper se dă glas voinţei unanime a zecilor de mii de arădeni veniţi la marea demonstraţie de a urma, alături de întregul popor român, fără preget, partidul, conducătorul său iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.“Copilărie fericită în anii epocii de aur”În această impresionantă atmosferă, piaţa din faţa tribunei oficiale este inundată de un uriaş iureş multicolor, de un adevărat fluviu al zâmbetului senin şi al voioşiei atît de caracteristice copilăriei. Sînt pionieri şi şoimi ai patriei din municipiul şi judeţul nostru, florile sufletelor noastre ce astăzi cresc şi se dezvoltă armonios sub soarele strălucitor al socialismului pentru a deveni – sub îndrumarea atentă, competentă a dascălilor lor – harnici şi destoinici continuatori ai constructorilor societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul patriei străbune. “Tovarăşului Nicolae Ceauşescu / Tovarăşei Elena Ceauşescu, / Le mulţumim pentru aleasa grijă / Cu care ne ocrotesc copilăria / Să creştem fericiţi şi-n pace să trăim / În patria iubită, România” – sînt cîteva din versurile rostite cu acel prilej ca un corolar al sentimentelor de aleasă preţuire şi recunoştinţă faţă de iubiţii conducători ai partidului şi statului nostru, precum şi ca un angajament solemn de a face totul, cu elanul caracteristic vîrstei, pentru a obţine noi succese, ca şi pînă acum, la învăţătură, în activităţile practice, cultural-educative şi sportive, în întrecerea socialistă pionierească şi în celelalte ramuri de activitate specifice, pioniereşti.
Oglindind puternicul potenţial al industriei arădeneDe tribuna oficială se apropie ampla coloană a oamenilor muncii din unităţile industriale arădene. Asemenea întregii ţări, în anii construcţiei socialiste, dar îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, industria judeţului Arad a cunoscut o puternică dezvoltare şi modernizare. Transpunînd în viaţă indicaţiile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitelor de lucru efectuate, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, judeţul nostru realizează în prezent o producţie industrială mai mare decît a întregii ţări de dinaintea revoluţiei socialiste. Astăzi, la Arad se realizează întreaga producţie de vagoane de călători pentru calea ferată şi metrou, aproape jumătate din producţia de vagoane de marfă, două treimi din cea de strunguri, aparatură de mecanică fină, mobilă, îngrăşăminte chimice, textile, confecţii, încălţăminte şi altele. Amploarea dezvoltării industriale a judeţului este ilustrată de faptul că în 1989 volumul întregii producţii din 1965 se realizează în numai 52  de zile. Mii şi mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, purtînd portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, stindarde roşii şi tricolore exprimă dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi secretarul său general, voinţa unanimă ca la cel de-al XIV-lea Congres tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în suprema funcţie de secretar general al partidului. Puternic mobilizaţi de îndemnurile adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii arădeni raportează că în cinstea zilei de 23 August, 31 de colective din unităţile economice ale judeţului au îndeplinit planul la producţia marfă industrială pe trei ani şi opt luni din actualul cincinal, dînd totodată glas hotărîrii lor ferme, angajamentelor muncitoreşti de a înfăptui neabătut obiectivele şi sarcinile cuprinse în Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, de a întîmpina măreţul forum al comuniştilor cu planul îndeplinit pe întregul an.Marea demonstraţie a făuritorilor de bunuri materiale este deschisă de colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea de maşini-unelte. Purtînd portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale tovarăşei Elena Ceauşescu încadrate de drapele roşii şi tricolore, harnicii constructori arădeni de maşini-unelte se prezintă la marea sărbătoare cu bucuria datoriei împlinite. Ei au realizat peste plan 190 strunguri cu diametrul de prelucrare sub 600 mm şi un strung greu, au executat şi omologat 18 produse noi, îndeplinind astfel integral planul la înnoirea produselor cu un an şi jumătate mai devreme, onorînd, totodată, sarcinile de export pe patru ani. Bunele rezultate reprezintă o continuare a succeselor obţinute de acest vrednic colectiv muncitoresc  în 1988 cînd a fost distins, pentru locul fruntaş ocupat în întrecerea socialistă, cu “Ordinul Muncii”, clasa I.Urmează apoi alte şi alte colective de oameni ai muncii, printre ele şi colectivele Întreprinderii textile “UTA” – întreprindere ce realizează astăzi producţia anului 1948 în doar 25 de zile –, Trustului de foraj extracţie – petroliştii arădeni ducînd zi de zi, noapte de noapte o luptă tenace cu adîncurile Terrei pentru scoaterea la lumină a “aurului negru”. La rîndul lor, cei care fac să înflorească zîmbetele şi bucuria pe feţele copiilor – oamenii muncii de la Întreprinderea “Arădeanca” – prezintă raportul muncitoresc al unui colectiv harnic, fruntaş, situat pe primul loc în întrecerea socialistă în perioada scursă din acest an.Impresionantul fluviu uman al miilor de muncitori, tehnicieni şi ingineri din unităţile industriale arădene se revarsă, în continuare, prin faţa tribunei oficiale. Prin lozinci însufleţitoare, prin numeroase panouri şi grafice colectivele de oameni ai muncii de la Întreprinderea de confecţii, I.A.C.M., A.C. Ind., I.J.R.V.M.R., I.J.P.I.P.S., Întreprinderea “Victoria”, unităţile din transporturi şi telecomunicaţii, Întreprinderea “Libertatea”, C.P.L., I.F.E.T., Combinatul Industrial Chimic, – raportînd obţinerea unor importante succese în cinstea marii noastre sărbători naţionale îşi exprimă hotărîrea fermă, angajamentul muncitoresc de a realiza planul pe întregul an pînă la marele forum al comuniştilor, deplina adeziune la propunerea ca la cel de-al XIV-lea Congres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al partidului – garanţie sigură a înaintării neabătute a României  pe drumul socialismului şi comunismului.Prin faţa tribunei trec alte colective muncitoreşti cu satisfacţia datoriei împlinite. Sînt oamenii muncii de la Întreprinderea de bunuri metalice, I.A.M.M.B.A., Întreprinderea de orologerie industrială, din unităţile de industrie alimentară şi I.J.G.C.L. care, raportînd la rîndul lor rezultate semnificative în activitatea productivă, vin să întregească cuprinzătorul bilanţ al realizărilor industriei arădene în anul 45 al libertăţii noastre, să evidenţieze puternicul potenţial al economiei arădene, să demonstreze justeţea politicii de continuă dezvoltare economico-socială a patriei, promovată de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
* Se apropie acum de tribuna oficială reprezentanţii lucrătorilor ogoarelor arădene care transpunînd neabătut în practică indicaţiile şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, au obţinut producţii mereu mai mari de la un an la altul.Agricultura judeţului Arad, s-a înscris în anii glorioşi ai “Epocii Nicolae Ceauşescu” pe coordonatele marilor realizări ale noii revoluţii agrare. Producţia globală agricolă este în prezent de trei ori mai mare decît în 1965. Producţia medie de orz la hectar a fost, în acest an, de 7.523 kg, patru unităţi realizînd peste 9.000 kg la hectar, iar 27 unităţi peste 8.000 kg la hectar. Producţia medie la grîu se ridică, în acest an, la 8.248 kg/ha, 18 unităţi realizînd peste 9.000 kg la ha,  iar 56 unităţi între 8.000 şi 9.000 kg la hectar.… În coloana reprezentanţilor agriculturii arădene se află lucrători ai ogoarelor din comuna Pecica, fruntaşi ai recoltelor bogate. Iată-i pe cooperatorii, mecanizatorii şi specialiştii de la C.A.P. “Ogorul” Pecica, cei care au obţinut în acest an o producţie de 12.182 kg grîu la ha, situtîndu-se printre primele unităţi agricole din ţară care au obţinut astfel de recolte bogate. Trec de asemenea harnicii cooperatori de la C.A.P. “Avîntul” Pecica, cei care au obţinut, tot în acest an, o producţie record la grîu de 12.060 kg la hectar, cît şi alţi reprezentanţi ai lucrătorilor ogoarelor pecicane. Bucuria recoltelor bogate este exprimată plenar şi de lucrătorii ogoarelor de la C.A.P. “Lumea nouă” din Curtici, care au obţinut în acest an o producţie de 9.560 kg grîu la ha şi 8.900 kg orz la ha, de cei de la C.A.P. “23 August” din Curtici, de la C.A.P. Iratoşu, de la C.A.P. Vinga, C.A.P. Sîntana, C.A.P. Aradul Nou şi altele. Au mai demonstrat în coloana reprezentanţilor agriculturii arădene – omagiind marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August cu remarcabile fapte de muncă – colectivele de oameni ai muncii de la A.E.C.S. Sere Arad, Staţiunea de cercetări legumicole Aradul Nou, cît şi din alte unităţi.
*Şi oamenii muncii din unităţile comerciale arădene, care trec acum prin faţa tribunei oficiale, au întîmpinat marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August cu remarcabile realizări. În coloana oamenilor muncii din comerţ distingem colectivul de muncă de la I.C.S.M. Metalo-chimice, de la I.C.S. Alimentaţia publică, de la I.C.S.M. Textile-încălţăminte, de la Întreprinderea de comerţ cu ridicata produse alimentare şi I.C.S. Alimentara, de la Întreprinderea comercială de stat legume şi fructe Arad – care au desfăcut un volum superior de mărfuri în comparaţie cu anul trecut. Trec apoi colectivele de muncă din cadrul U.J.C.M. care în cinstea zilei de 23 August au realizat în devans planul pe primele 8 luni din acest an, la producţia marfă în proporţie de 106,4 la sută, la producţia marfă industrială 105,8 la sută, la prestări servicii 103,1 la sută, la export 131,6 la sută.De asemenea şi colectivul Uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor – raportează depăşirea planului de producţie cu 4 la sută. Realizări deosebite, în cinstea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August, raportează colectivul de muncă de la Centrul de librării, cît şi cele din alte unităţi comerciale de stat arădene.
*În piaţa împodobilă festiv, îşi face apariţia coloana oamenilor muncii din unităţile aparţinătoare administraţiei locale de stat. Ei raportează în aceste momente de aleasă sărbătoare că nu şi-au precupeţit şi nu-şi precupeţesc eforturile pentru a asigura condiţii mereu mai bune de muncă şi viaţă pentru  locuitorii meleagurilor arădene.La marea sărbătoare a ţării, Consiliul popular judeţean se prezintă cu rezultate deosebite. Ca urmare a realizărilor obţinute de oamenii muncii din unităţile subordonate, Consiliul popular judeţean a obţinut în întrecerea socialistă pe anul 1988 locul II, fiind distins cu “Ordinul Muncii” clasa a II-a. Şi în acest an oamenii muncii din unităţile subordonate Consiliului popular judeţean au obţinut în cinstea zilei de 23 August remarcabile realizări în activitatea lor.… În coloana demonstranţilor distingem, între alţii, pe oamenii muncii de la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri, de la Oficiul de gospodărire a apelor, de la Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului, din justiţie, oamenii muncii de la Sucursala judeţeană Arad a Băncii Naţionale a R.S.R., de la C.E.C., din alte unităţi care, de asemenea, au întîmpinat ziua de 23 August cu realizări deosebite. Alături de ei, în coloană se mai aflau cadre didactice, colectivele Centrului de proiectare al judeţului, Centrului teritorial de calcul electronic, al Tipografiei Arad, cît şi reprezentanţi ai vieţii cultural-artistice arădene.… Se apropie de tribuna oficială coloana oamenilor muncii din unităţile sanitare, oamenii în halate albe, care îşi pun în slujba sănătăţii semenilor, a vieţii lor, întreaga capacitate de muncă, ştiinţă, dragostea şi pasiunea lor.În anii glorioşi ai “Epocii Nicolae Ceauşescu”, activitatea medicală din judeţul Arad a marcat noi şi însemnate creşteri calitative. Astfel, au fost date în folosinţă Spitalul judeţean şi Policlinica judeţeană, Centrul de recuperare neuromotorie de la Dezna, cît şi alte numeroase obiective, reţeaua medicală a judeţului fiind dotată cu aparatură medicală cu un înalt grad de tehnicitate. Toate acestea, prin alocarea unor însemnate fonduri de investiţii, care numai în 1988 s-au ridicat la aproape 500 milioane lei.
Expresie a muncii şi creaţiei libereIntercalate printre colectivele de oameni ai muncii, grupuri de tineri şi tinere au prezentat, la marea noastră sărbătoare, frumoase şi semnificative momente muzical-coregrafice. Astfel, au reţinut atenţia grupurile de elevi ai liceelor arădene care înscriind cu trupurile lor cuvintele ce simbolizează măreţia prezentului nostru socialist – “EPOCA DE AUR” –  au dat glas sentimentelor de adîncă recunoştinţă faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru minunatele condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură create tinerei generaţii.Un alt moment semnificativ a fost cel avînd ca temă “Elogiul muncii”, în care tineri îmbrăcaţi în salopete au exprimat prin plastica mişcărilor frumuseţea şi demnitatea muncii.În piaţa din faţa tribunei oficiale are loc întîlnirea cu cîntecul şi jocul popular din bogata vatră folclorică a Aradului. Au venit la marea sărbătoare ansamblurile reunite de pe Valea Mureşului şi de pe Criş, din Cîmpia Aradului, din munţii Zărandului, reprezentanţii celor peste 35.000 de artişti amatori din judeţul nostru prezenţi pe scena Festivalului naţional “Cîntarea României”, din care 55 de formaţii au fost prezente în etapa finală a celei de a VII-ea ediţii  a festivalului muncii şi creaţiei libere.
Sub flamurile “Daciadei”Momentul final al demonstraţiei oamenilor muncii a fost marcat de coloana sportivilor arădeni, angrenaţi în marea competiţie naţională “Daciada”. Trec rînd pe rînd prin faţa tribunelor tineri care au dus faima sportului arădean pe meridianele globului, ei cucerind, pentru sportul românesc trei medalii olimpice, 11 medalii la campionatele mondiale, trei la Jocurile mondiale universitare, 27 la campionatele europene şi încă în multe alte întreceri internaţionale de anvergură. Recunoaştem în coloana sportivilor pe fotbaliştii de la UTA, cu dorinţa fermă de a reveni în primul eşalon al fotbalului românesc, pe cei de la Strungul şi Vagonul, apoi handbaliştii de la Strungul, recent promovaţi în divizia A, ca şi pe alţi sportivi care s-au remarcat în întrecerile internaţionale din această vară.Un moment reprezentativ l-a oferit demonstraţia tinerilor luptători, gimnaşti, rugbişti, judocani, boxeri şi fotbalişti care au prezentat în faţa tribunei secvenţe specifice din aceste sporturi.Impresionanta demonstraţie a oamenilor muncii arădeni se apropie de sfârşit. În acorduri de fanfară, în faţa tribunei apare, în rînduri strînse şi în pas cadenţat, coloana oamenilor de ordine – oameni ai muncii din mari unităţi economice arădene. Alături de ei în coloană se aflau corurile reunite ale Filarmonicii de stat, Întreprinderii de vagoane, sindicatului învăţămînt, corul “Emil Monţia” şi cel al veteranilor din războiul antifascist.Acum, în final de mare demonstraţie, în piaţă se înalţă din sute de piepturi acordurile şi cuvintele maiestuosului imn “E scris pe tricolor unire”, ca o vie expresie a strînsei coeziuni în jurul partidului – a strălucitului său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu – ce-i animă pe toţi cei ce trăiesc şi muncesc pe meleagurile arădene, precum şi ca expresie a hotărîrii lor nestrămutate de a acţiona şi în continuare. Pentru realizarea exemplară în viaţă a sarcinilor încredinţate, a prevederilor cuprinse în Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului.”Reportaj realizat de C.S., M. C., I. A., A. C.,C. I.Cu prilejul zilei de 23 August Depuneri de coroane de floriCu prilejul marii noastre sărbători naţionale – cea de a 45-a aniversare a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 – în cursul dimineţii de ieri, la Monumetul Eroilor de la Păuliş a avut loc solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori în memoria celor care, la înflăcăratele chemări ale Partidului Comunist Român, în urmă cu 45 de ani au luptat cu eroism pentru eliberarea pămîntului strămoşesc al patriei, pentru triumful idealurilor de libertate, independenţă, suveranitate, dreptate şi pace ale poporului român.La solemnitate a participat tovarăşa Elena Pugna, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Arad. Au fost prezenţi membrii secretariatului Comitetului judeţean Arad al P.C.R., membri ai Comitetului orăşenesc de partid Lipova şi ai Comitetului comunal de partid Păuliş, activişti de partid şi de stat, veterani din războiul antifascist, reprezentanţi ai colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice din Liupova şi Păuliş, pionieri.După intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România, în emoţionantele acorduri ale Imnului Eroilor intonat de corul veteranilor din Arad, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului judeţean Arad al P.C.R., Comitetului orăşenesc de partid Lipova, Comitetului comunal de partid Păuliş, unităţilor economice din Lipova şi Păuliş. Un grup de pionieri a depus frumoase jerbe de flori.
*Tot în cursul dimineţii de ieri, la Monumentul eroilor patriei din Piaţa Avram Iancu din municipiul Arad a avut loc o emoţionantă solemnitate de depunere de coroane şi jerbe de flori cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944.La solemnitate a participat tovarăşa Elena Pugna, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Arad, membri ai birourilor Comitetelor judeţean şi municipal de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor locale de masă şi obşteşti, veterani din războiul antifascist, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, pionieri, numeroşi cetăţeni ai municipiului.Au fost prezente, de asemenea, delegaţia Comitetului judeţean Békés al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi delegaţia oraşului Zrenjanin din R.S.F. Iugoslavia.În memoria eroilor români din războiul antifascist au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului judeţean de partid Arad şi a Consiliului popular judeţean, a Comitetului municipal de partid Arad şi a Consiliului popular municipal, delegaţiei Comitetului judeţean Békés al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi delegaţiei oraşului Zrenjanin din R.S.F.I., Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne, veteranilor de război, Consiliului judeţean al sindicatelor, Comitetului judeţean al U.T.C., redacţiilor ziarelor “Flacăra roşie” şi “Vörös lobogo”, Inspectoratului şcolar judeţean, Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, Întreprinderii de vagoane, Întreprinderii “Avicola”, U.J.C.M. şi altele.*Solemnităţi asemănătoare au avut loc, în aceiaşi zi, la Monumentul eroilor români şi sovietici de la cimitirul “Pomenirea” din Arad şi la Monumentele eroilor români  şi sovietici din localităţile judeţului.

Sursa: Observator.info