Jurnalul Naţional acordã de câteva zile spaţii ample preconizatei uniri aeroporturare Timişoara-Arad. Jurnaliştii cred cã în spatle fuziunii stau interese imobiliare şi ale firmelor de construcţii  Potrivit ziariştilor din presa centralã, „în mare tãcere, ministrul Radu Berceanu continuã sã preseze autoritãţile locale şi judeţene din Timiş pentru a realiza fuziunea dintre Aeroportul Internaţional Timişoara şi aeroportul falimentar din Arad.” Potrivit articolului, autoritãţilor locale din Timişoara li se forţeazã mâna, prin pârghii politice, sã accepte formarea noii companii care sã uneascã cele douã aeroporturi. „La numai douã zile dupã ce preşedintele CJ Timiş anunţa cã, dupã discuţiile cu Berceanu, proiectul se suspendã, ministerul, prin semnãtura unui alt secretar de stat decât Eusebiu Pistru, sluga lui Falcã, cheamã la raport toate autoritãţile din Timiş şi din Arad pentru crearea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat” scrie Jurnalul Naţional.Ministerul Transporturilor a anunţat oficial autoritãţile locale şi judeţene din Timiş şi din Arad cã proiectul privind înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat continuã şi convoacã o întâlnire pe aceastã temã, cu primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, primarul din Arad, Gheorghe Falcã, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, omologul sãu din CJ Arad, Nicolae Ioţcu, directorul general de la Aeroportul Internaţional Timişoara, Dan Idolu, şi cel de la Aeroportul Arad, Dan Bãlãcel.„Întâlnirea are ca scop o analizã de principiu a modalitãţilor de înfiinţare a acestei companii, în cadrul cãreia pot eventual participa, ca şi acţionari, instituţiile pe care le conduceţi”, menţioneazã misiva trimisã. „Conflictul dintre autoritãţile arãdene şi cele timişene a fost doar o perdea de fum care sã acopere o înţelegere tacitã pentru unificarea celor douã aeroporturi sau, mai bine zis, pentru salvarea aeroportului arãdean de la faliment... În 2006, premierul Cãlin Popescu Tãriceanu şi-a exprimat acordul pentru preluarea de acţiuni, dar a existat o opoziţie fermã din partea fostului ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre. Ministrul Dobre a acuzat în mod direct autoritãţile timişene cã au interese imobiliare şi economice în zona de dezvoltare a aeroportului. Tot Dobre afirma cã în spatele acestui lobby frenetic care s-a fãcut ar sta o companie aerianã cu legãturi în spaţiul ex-sovietic, Carpatair, care deţine acum acţiuni la Aeroportul Arad şi a mai încercat preluarea de acţiuni şi la cel din Timişoara. Insistenţa pentru fuziunea celor douã aeroporturi poate fi explicatã şi prin zecile de milioane de euro necesare pentru infrastructura noii Companii Naţionale Aeroportuare Banat, o atracţie atât pentru deţinãtorii de terenuri, cât şi pentru constructori. Astfel, o ipotezã interesantã a fost avansatã de membrii din conducerea PNL Timiş. Aceştia au declarat cã fuziunea amânatã deocamdatã ar viza construirea unei noi platforme. O locaţie ar fi în localitatea ªagu din judeţul Arad, iar o a doua în comuna timişeanã Orţişoara, în localitatea Corneşti” scrie Jurnalul Naţional.Jurnaliştii au interpretat votul din CLM Arad favorabil asocierii la noul aeroport „o palmã datã de Falcã lui Ostaficiuc.”Jurnalul Naţional contestã managementul aeropurtului arãdean, considerând cã autoritãţile locale „au aruncat banii pe fereastrã”. „În aprilie 2008, autoritãţile arãdene au mimat o majorare de capital la aeroportul din oraş, sub pretextul realizãrii de investiţii. Preţul de ofertã în vederea majorãrii capitalului social la SC Aeroportul Arad SA, prin aport de capital privat, a fost stabilit la 50 de lei pentru o acţiune, iar numãrul de acţiuni care urmau sã fie emise era de 534.742 de lei, rezultând o valoare totalã a pachetului de 26.737.100 de lei. Consiliul Judeţean Arad a aprobat efectuarea unui studiu de oportunitate pentru a stabili metoda de privatizare a aeroportului.” Societatea germanã Symbios GmbH, cea care a adjudecat procedura, a apreciat cã pentru a putea face faţã la numãrul de pasageri care este în continuã creştere... este nevoie permanentã de fonduri. „Firma care a efectuat studiul de oportunitate a mai menţionat cã au apãrut noi nevoi de investiţii costisitoare, pentru care este nevoie de sume importante de bani. Obiectivele minime pentru dezvoltarea aeroportului erau lucrãri asupra extinderii pistei de aterizare pânã la 2.500 de metri liniari şi repararea suprafeţei de pistã pânã la sfârşitul anului 2008 şi pânã la 3.000 de metri pânã la sfârşitul anului 2011. Evident, întregul plan de dezvoltare a rãmas doar la stadiul de proiect, singurii câştigãtori fiind nemţii de la Symbios GmbH, care au încasat banii pentru studiul de oportunitate” aratã Jurnalul Naţional.

Sursa: Observator.info