Intoleranţa faţă de ţigani rămâne ridicată. “Realitatea este, sub multe dimensiuni, dramatică”, este una din principalele concluzii ale Etno-barometrului, iar cel mai bun mijloc de schimbare a stereotipurilor este “frecvenţa interacţiunii interetnice”.
Atitudinea discriminatorie a multor români faţă de ţigani rămâne răspândită, chiar dacă procentul celor intoleranţi e în scădere faţă de anii precedenţi. Un studiu realizat de compania IMAS, la comanda guvernului, arată că mentalul colectiv e dominat încă de imaginile de “ţigani care au prea mulţi copii, sunt murdari sau care încalcă legea”. Cu toate acestea, românii nu se tem că ţiganii ar reprezenta o ameninţare pentru ţară sau pentru propria familie. Conform studiului, 86,4% dintre români consideră că “cei mai mulţi rromi preferă să trăiască din ajutorul social decât să îşi caute un loc de muncă”, 71,7% cred că “cele mai multe femei rrome sunt murdare şi au prea mulţi copii”, iar în proporţie de 77,7% apreciază că “cei mai mulţi rromi încalcă legile”. Şi imaginea generală despre ţigani este una preponderent negativă, cu aproximativ 43% dintre respondenţii români crezând că romii sunt leneşi, dar şi uniţi (în proporţie de 40%) sau hoţi (39%). În schimb, ţiganii consideră despre români că sunt cumsecade, harnici şi primitori, în timp ce pe ei înşişi se apreciază drept primitori, cumsecade sau uniţi. Cu cât interacţionează mai mult cu etnicii rromi, cu atât românii devin mai intoleranţi. Astfel, doar 20,8% dintre români nu ar vrea ca ţiganii să locuiască în România, 32,4% nu îi vor în propria localitate, 47,4% nu îi vor vecini, iar 68,4% nu i-ar accepta în familie. Datele de acum sunt în scădere sesizabilă faţă de o cercetare identică făcută în urmă cu şapte ani. Procentul celor care asociază ţiganii unei ameninţări potenţiale a rămas relativ stabil în ultimii ani. În ce priveşte clişeul “rrom sau ţigan”, realitatea arată că circa 90 la sută dintre români folosesc termenul “ţigan” (spre comparaţie, acum 7 ani, doar 2% dintre români acceptau termenul rrom). Situaţia stă altfel la nivelul rromilor. Aceştia se identifică astfel în proporţie de 30 la sută, în timp ce 66% preferă tot etnonimul de ţigan. O altă constatare a cercetării sociologice este că grădul de sărăcie e mult mai accentuat în rândul ţiganilor, doar 2% dintre aceştia având un status social înalt, în timp ce lipseşte o clasă medie.

Sursa: Observator.info