O parte din politicienii români considerã cã trecerea la un mandat de 5 ani pentru preşedintele ţãrii, consfiinţitã cu prilejul modificãrii Constituţiei din anul 2003, a fost o greşealã a clasei politice româneşti. Argumentele în favoarea acestei opţiuni sunt legate de costul organizãrii alegerilor succesive, dar şi de „costul” unor perioade electorale extrem de lungi pentru România, în care fiecare partid doreşte sã ia avans faţã de concurenţã şi se manifestã, în consecinţã, mult mai conflictual. Senatorul PDL de Arad, Constantin Igaş, crede cã fãrã modificarea survenitã în anul 2003, „astãzi nu am fi avut niciun fel de probleme în a asigura guvernarea ţãrii. Era în continuare acea coaliţie cu PSD care putea sã meargã pânã la sfârşit. Dar aşa, preşedintele PSD, dorind sã câştige alegerile, nu a gãsit altã modalitate decât cea de a ataca Guvernul din care fãcea parte”, a spus Igaş. Democrat-liberalul crede cã organizarea atâtor alegeri s-a dovedit constrângãtoare pentru bugetul de stat, având în vedere „cheltuielile suplimentare pentru organizarea secţiilor de votare de atâtea ori”.  De cealaltã parte, preşedintele PSD Arad, Marius Lazãr, spune cã democraţia româneascã ar putea avea de suferit de pe urma stresului electoral prelungit. „Se pare cã prelungirea perioadei electorale oboseşte puţin democraţia din România. Discuţia despre revenirea la un mandat de patru anui pentru preşedintele ţãrii trebuie purtatã într-un context mai larg  despre modificarea Constituţiei”, spune Lazãr, pronunţându-se şi asupra faptului cã eficientizarea sistemului politic românesc „nu se poate face doar prin astfel de elemente periferice”.  Omologul de liberal al lui Lazãr, Sever Jurcã, sperã ca România sã aibã cât mai repede o Constituţie reformatã.  „E greu de spus dacã revenirea la suprapunerea alegerilor ar produce efecte benefice. Suntem în România şi trebuie odatã sã batem în cuie reguli absolut democratice şi sã intrãm în normalitate. Sper sã avem cât mai repede o Constituţie clarã şi concisã”,  a conchis preşedintele filialei PNL Arad, Sever Jurcã. Menţinând diferenţa de un an între mandatul preşedintelui şi cel al parlamentarilor, suprapunerea celor douã alegeri se va produce din 20 în 20 de ani, cea mai apropiatã datã fiind în anul 2024.

Sursa: Observator.info