Micălăcenii au din acest an o sărbătoare închinată comunităţii, a tradiţiilor şi spiritualităţii lor. Promotorul „Zilelor Micălăcenilor” este deputatul din colegiul 1 al municipiului Arad, Lucian Riviş-Tipei, ajutat de preoţii bisericilor ortodoxă, penticostală şi baptistă din cartier, toate trei situate pe strada Renaşterii, ca un simbol al credinţei nestrămutate a micălăcenilor în Dumnezeu.  În mod deosebit merită aprecieri pentru implicarea în organizarea acestui bine-venit eveniment, părintele Emil Roman de la biserica ortodoxă, cel care de 32 de ani este alături de micălăceni atât în momentele vesele cât şi în cele îndurerate.  Manifestările au început cu un scurt moment al discursurilor, după care participanţii au urcat în birje şi au format o caravană care a trecut prin toate locurile simbolice ale cartierului. După-amiaza zilei de sâmbătă a fost rezervată momentelor artistice, pe scena amenajată în parcul Orizont urcând corurile bisericilor din cartier, dar şi ansambluri de elevi de la şcolile generale din cartier. De asemenea, vizitatorii au putut admira o expoziţie fotografică care a reprezentat diferitele momente din istoria cartierului, cele mai şocante mărturii fiind cele ale inundaţiei din luna aprilie a anului 1932, atunci când „din 800 de case au fost distruste 770”, după cum a spus părintele Roman. Expoziţia fotografică a fost organizată cu ajutorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a judeţului Arad, director Samuel Caba. „Zilele micălăcenilor”  au fost organizate din inimă, pentru fiii cartierului Micălaca. Deputatul Lucian Riviş-Tipei a dorit să excludă orice fel de conotaţie politică a evenimentului şi să-i asigure pe micălăceni că sărbătoarea a fost una închinată exclusiv tradiţiilor şi spiritualităţii lor. De altfel, nimic din organizarea sărbătorii nu aducea cu o anumită culoare politică. „Unii au spus că momentul este prea târziu în an, alţii au dat „Zilelor micălăcenilor” cine ştie ce conotaţii ascunse. Nu am dorit decât să redăm micălăcenilor spiritualitatea lor, convinşi că este mult mai greu să construieşti decât să dărâmi, am făcut o încercare de a ne apropia unii de alţii, să ne îndemnăm la armonie, înţelegere şi fapte bune. Personal, ca deputat reprezentând acest colegiu, am descoperit cu multă bucurie istoria de aproape o mie de ani a cartierului, un adevărat izvor de cultură ce trebuie sărbătorit ca atare. Cred în unitatea micălăcenilor, deşi unii sunt mai noi în cartier, locuind în zonele de blocuri şi mai cred că un astfel de eveniment îi poate face să îşi regăsească punctele comune”, a spus deputatul Lucian Riviş-Tipei, principalul organizator al evenimentului. Părintele ortodox Emil Roman a fost cel care a prezentat câteva file din istoria cartierului, dezvăluid că prima atestare documentară a Micălăcii datează din jurul anului 1135. Pe-atunci, „satul se afla acolo unde acum există Podul Timişorii. El s-a mutat pe actualul amplasament la începutul veacului al XIX-lea, după anumite rânduieli austriece cu străzi largi şi drepte cum se văd în zona caselor”, a mai spus părintele. Momentul de cumpănă prin care a trecut cartierul a fost indundaţia din anul 1932, atunci când mare parte din oraş a fost distrus. „Pentru a ajuta la reconstruirea satului, s-a luat decizia alipirii lui la oraş”, a mai spus părintele Emil Roman, dezvăluind momentul în care comuna Micălaca a devenit cartier al oraşului Arad. Tot la iniţiativa părintelui Roman, au fost înmânate diplome onorifice unor fii ai cartierului Micălaca, printre care i-am aflat pe: Cornel Borlovan ( fostul pastor al Bisericii Penticostale timp de 45 de ani), Dana Dănoiu (directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului), sau pe  renumitul profesor de matematică-fizică Gheorghe Căpitan. Prima ediţie a „Zilelor micălăcenilor” s-a încheiat duminică, atunci când în toate bisericile din cartier au fost închinate rugăciuni lui Dumnezeu ca semn de mulţumire pentru binecuvântarea minunatei comunităţi a micălăcenilor. 

Sursa: Observator.info