Despre escrocheriile descoperite mai devreme sau mai târziu privind activitatea aşa-ziselor asociaţii umanitare s-a scris la scurt timp după ce acestea au apărut în peisajul amplu al miilor de ONG-uri – ciuperci otrăvitoare în numele ajutorării semenilor aflaţi în suferinţă. Aradul s-a pricopsit şi el cu câteva nume de „referinţă” în domeniu, devenind ulterior (la puţin timp după ce o asociaţie sau alta au racolat „voluntari” cu calităţi speciale - abilităţi de aburire a omului de pe stradă, a celui care-ţi deschide uşa casei, a firmei sau a bisericii. Da, aţi citit bine, nici casa Domnului nu a  scăpat de aceşti vulturi de pradă, voluntari-executori ai capului reţelei, cei care fac banul la botul calului. Aceste sume grase (nu vă vine să credeţi cât se poate câştiga într-o zi!)se împart la sediu sau se bagă direct în buzunarul propriu, neexistând chitanţe (sau dacă există sunt făcături jalnice) facturi, documente legale de intrare-ieşire a sumelor încasate de la toţi cei care au căzut în plasa... milei. Poate acum cu criza să se mai deştepte.   A fost o perioadă extrem de propice pentru înfiinţarea unor asociaţii-păcălici cu iz umanitar. Să fie clar de la început: nu ne referim la acele asociaţii/organizaţii unde într-adevăr se lucrează. Cinstit. (foarte puţine). Revenind, asociaţiile-fantomă au de obicei un sediu de formă - din unde oricând poţi s-o iei la sănătoasa dacă eşti descoperit - exemplu Asociaţia umanitară cu sediul în Sibiu – „Sfânta Maria” (ce nume!) de pe str. Unirii nr.1 - patroni soţii Bodescu. Din momentul în care s-a intrat „ în pită” la doar câteva luni ne-au sosit nenumărate sesizări la redacţie din partea celor păcăliţi, dorind să atenţioneze populaţia cu privire la escrocii stradali ce făceau apel, cu poza unui copil nenorocit în mână - la ajutor umanitar. Cei mai afectaţi, însă sunt familiile cazurilor pentru care „ voluntarii” cer(eau) bani şi pe care şi-i însuşeau fără nicio ruşine! Putem publica o sumedenie de exemple în acest sens. Valurile din presă au făcut ca asociaţia mai sus amintită să-şi ia tălpăşiţa şi să-şi mute cuibul într-un loc necunoscut. (etc.) Au fost şi cazuri în care chiar voluntarii din cadrul aceleiaşi grupări s-au „turnat” între ei, neînţelegându-se... la bani!
Avem şi noi o... Maria Vlas!Cazul de faţă nu este o noutate privind modul de „operare”, la fel cum nici protagonista asociaţiei „Sf. Spiridon” nu este o necunoscută în peisajul „umanitar” arădean.  Despre Dana Lascu am auzit de foarte multe ori şi numai la negativ. Voluntarii care au lucrat alături de aceasta pe la diferitele asociaţii apărute şi dispărute ne-au relatat despre stilul de „operare” al tinerei, felul cum „îi vrăjea pe fraieri” şi cum se lăuda apoi, despre câţi bani a făcut. Întreaga sa activitate în domeniul „umanitar” este cunoscută de mai multe persoane care au lucrat alături de tânără în decursul timpului pe la mai multe asociaţii – care s-au dat la fund în momentul în care au fost descoperite escrocheriile, familia nenorocitului pentru care s-au luat bani de la oameni – reclamând autorităţilor faptul că imaginea rudei lor bolnave – de cele mai multe ori copii sau tineri – fiind folosită în scopul atragerii de foloase materiale personale. În general, cazurile sunt luate din presă sau TV. „Voluntarii”merg acasă la familie sau la spital, câştigă încrederea oamenilor disperaţi şi săraci, totodată, promiţând marea cu sarea. Odată intraţi în posesia actelor (uneori chiar originale) „agăţatea” fraierilor de pe stradă, la domiciliu, firme prospere, biserici, etc. - pentru cei cu „abilităţi” de comuniacre, feeling, etc. nu mai e decât un mic pas până la atingerea scopului propus. În cazul de faţă este vorba despre un copilaş din localitatea Măderat - oraşul Pâncota - în care o familie de oameni sărmani cu un copil cu probleme congenitale avea neapărată  nevoie de operaţie, deci de bani. Evident, în momentul în care membrii „ Sf. Spiridon” din Arad au aflat de caz – banii au venit din toate părţile. Mulţi. „Voluntarii” conduşi de Dana Lascu această „Maria Vlas” a asociaţiilor umanitare – faceţi un sondaj printre arădeni şi veţi vedea câţi au avut nefericita ocazie de a cădea în plasa acesteia şi a grupării al cărei lider incontestabil este -  au strâns fonduri serioase pentru acest copil, ba chiar au luat legătura cu familia, câştigându-le pe deplin încrederea. Drumurile au condus şi la biserica ortodoxă din localitate unde părintele Mercea a luat cunoştinţă despre caz. Iată ce declară: „într-adevăr, am fost căutaţi de această doamnă împreună cu echipa ei, dar păreau nişte oameni bine intenţionaţi. Ne-au prezentat cazul copilului şi cu atât mai mult am avut încredere cu cât familia este din zona noastră. Ba chiar o dată a venit şi cu tatăl băieţelului la noi. Am adus la cunoştinţa credincioşilor problema, iar oamenii au dat de fiecare dată bani. O dată i-am dat când era cu tatăl copilului, apoi a venit doamna personal după bani. Ştiu că au umblat în tot judeţul după strângerea de fonduri, au fost şi la părintele ortodox din Apateu - îl cunosc foarte bine. Problema e că deşi s-a auzit că voluntarii au umblat în atâtea locuri – părinţii au rămas în continuare disperaţi. Copilul a primit nişte nimicuri, dulciuri cu valoare simbolică, cazul rămânând nerezolvat. Până la urmă, nu ştiu cum au reuşit părinţii să-l ducă la Timişoara, iar micuţul va fi operat în zilele acestea. S-au trezit cu un pachet de pampers pentru copil - asta a fost tot!” – spune părintele Nelu Mercea din Măderat.Aceeaşi discuţie am avut-o şi cu părintele Cornel Ilica din Apateu. „Nu ştiu ce să cred despre acea persoană şi echipa care lucrează în numele asociaţiei Sf. Spiridon. Ne-au arătat nişte documente cu ştampile, părea legal. Se ocupau de cazul unei fetiţe bolnave de la noi din comună. S-au adunat bani, dar ce s-a făcut cu ei, asta nu mai ştiu... Am auzit şi noi diferite vorbe despre astfel de voluntari, dar am luat totul de bine pentru că fetiţa era de la noi. Acum, câţi bani s-au adunat de peste tot şi câţi s-au dat familiei asta nu mai ştim..”.   
* * *
La primăria Pâncota – primarul şi vicele sunt concişi: „la noi vin zilnic tot felul de asociaţii, printre care şi asta de care aţi pomenit. Noi ajutăm cazurile noastre, nu avem nicio treabă cu alţii. Cât despre încredere, mai bine s-o lăsăm baltă, s-au auzit destule despre oamenii ăştia...” Ne-am interesat dacă există, în primul rând - o asociaţie umanitară cu numele de „Sf. Spiridon” în Arad. Ei bine, nu există. Numita Dana Lascu, „patronul” – şi-a indicat ca sediu - după cum spun oamenii care au dat bani de-a lungul timpului şi o cunosc - chiar locuinţa proprie din Arad, cartierul Bujac. În mod sigur, „asociaţia” are „în lucru” alte şi alte cazuri luate de prin ziare, televizor sau chiar din deplasările prin sate şi comune – că, vorba aia, nu e greu să întrebi despre o familie nevoiaşă cu probleme... Pe de altă parte, atenţionăm cetăţenii să nu mai dea dovadă de „milostenii stradale”, bisericeşti, etc. Cazurile adevărate se scriu în ziare cu nr. de cont al familiei respective sau la televizor. Sau dacă vreţi să ajutaţi cu adevărat, căutaţi cazul respectiv, daţi un telefon la primărie, etc. Sunt foarte multe modalităţi simple de aflare a adevărului despre un caz. În rest, aşteptăm poliţia să verifice cât de legal e spiritul... umanitar al celor care bagă bani în buzunar pe seama suferinţei şi nenorocirii altora. Pe „Sfântul Spiridon” reprezentat prin persoana Danei Lascu nu l-am putut contacta.

Sursa: Observator.info