La finalul campaniei electorale prezidenţiale am provocat o discuţie referitoare la corectitudinea acestei perioade electorale, dar şi în ce priveşte temele fundamentale ale candidaţilor. În lipsa unei dezbateri publice, a unei întâlniri între principalii aspiranţi la funcţia de şef de stat, ziarul Observator Arădean a reunit totuşi opiniile susţinătorilor lor cei mai importanţi la nivel local: preşedinţii partidelor care îi sprijină în cursa pentru Cotroceni. Sever Jurcã, PNL  1.Domnule preşedinte, cum a decurs campania electorală în judeţul Arad – ce fel de probleme specifice aţi întâmpinat?
Gheorghe Seculici, PDL:  - Consider că a fost o campanie normală, mai puţin actele de vandalism ale unor adversari  de competiţie. Deşi nu neg posibilitatea unor excese de zel, Partidul Democrat Liberal a avut o campanie electorală curată, în care am încercat să promovăm ideile şi obiectivele domnului preşedinte Traian Băsescu.Sever Jurcă, PNL: - Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale s-a desfăşurat cu mari probleme în judeţul Arad deoarece panourile publicitare ale PNL, benerele şi alte afişe electorale au fost distruse în mod sistematic de către persoane necunoscute. Neavând dovezi nu putem învinovăţi reprezentanţii unui anume partid politic, dar în orice caz apelurile noastre pentru o campanie de bun simţ nu au avut rezultatele scontate în judeţul Arad.Marius Lazăr, PSD: - Mă aşteptam la o campanie electorală civilizată.. Sub imperiul fricii de a pierde alegerile, Traian Băsescu şi-a învăţat lacheii din judeţul Arad să pună pumnul în gură tuturor celorlalţi contracandidaţi. Echipele noastre de lipitori de afişe au fost agresate în stradă, au fost vandalizate 58 de bannere ale PSD în judeţul Arad, firmele membrilor şi simpatizanţilor PSD au fost asalatate de controale încrucişate ale organelor de control, la comanda politică a celor din PDL.Dorin Filip, PRM: - Problemele pe care le-am întâmpinat au fost foarte mari, deoarece cei care conduc la ora actuală primăriile în judeţul Arad pun o presiune asupra instituţiilor locale şi antrenează în acest joc murdar copii de la şcolile din judeţ. Am avut probleme şi cu afişajul, pentru că afişele cu Corneliu Vadim Tudor au fost rupte şi în municipiu, şi în judeţ. Incidente nu au fost, noi suntem paşnici, nu avem nicio problemă cu niciun alt partid.Király András, UDMR: - În ciuda speranţelor unor actori politici, în ciuda eforturilor aceloraşi forţe în direcţia divizării maghiarilor din România, ultimele două alegeri, cele parlamentare şi cele europarlamentare au dovedit clar şi fără echivoc faptul că maghiarimea a rămas imună la aceste încercări de dezbinare şi nu am nicio îndoială că spiritul unităţii, forţa comunităţii noastre se va materializa inclusiv în numărul voturilor exprimate în favoarea UDMR, singura forţă politică care şi-a asumat sarcina reprezentării intereselor acestei comunităţi. 
2. Din ieşirile în judeţ ce aţi constatat, cum se raportează cetăţenii la oferta Dumneavoastră electorală?
Gheorghe Seculici, PDL:  - Raportându-ne direct la Arad, PD-L a demonstrat deja că este un partid serios, care doreşte modernizarea judeţului. Peste tot vedem investiţii: poduri finalizate, drumuri modernizate, introducerea apei potabile şi a canalizării, ajutorarea bisericilor şi a vieţii culturale din comunele şi oraşele judeţului. Cetăţenii văd aceste lucruri, se întâlnesc cu ele zi de zi şi ştiu că PD-L a realizat aceste obiective.Sever Jurcă, PNL: - Am constatat că cetăţenii jueţului Arad au răspuns, în general, favorabil la propunerile PNL ca domnul Crin Antonescu să fie ales preşedintele României. Am putut constata acest lucru din desele deplasări în pieţe, târguri dar şi din discuţiile din casă în casă pe care le-am avut cu cetăţenii Aradului.Marius Lazăr, PSD: - Am constatat în principal două lucruri: pe de o parte o stare de spirit profund anti-Băsescu, arădenii nu îl mai vor pe Traian Băsescu preşedinte încă un mandat, şi arădenii mai simpli şi cei cu şcoală mai multă au înţeles că ţara nu este pe un drum bun şi că din cauza lui Băsescu am pierdut şi timp, şi bani şi multe oportunităţi de dezvoltare. Pe de altă parte, sunt încă foarte mulţi arădeni cărora le este frică să spună pe faţă că sunt împotriva lui Traian Băsescu şi am întâlnit în pieţele şi în multe centre de comună oameni care mi-au şoptit la ureche: „Nu vă faceţi probleme, ştim ce avem de făcut la vot”.Dorin Filip, PRM:  - Cetăţenilor le este frică să se manifeste pe faţă, faţă de partidele din opoziţie, dar au răspuns favorabil la oferta noastră de a schimba actuala guvernare. Eu cred că bazinul electoral al Partidului România Mare va fi funcţional şi îşi va reveni la performanţele din anul 2000, când Corneliu Vadim Tudor a intrat în al doilea tur. Király András, UDMR: - Maghiarii din România în general şi cei din judeţul Arad în particular au putut constata că UDMR nu-şi pierde coloana vertebrală şi nu renunţă în nicio împrejurare la principiile democratice care o ghidează de două decenii, din momentul înfiinţării. Climatul politic nu a reuşit să ne schimbe, indiferent că ne-am aflat în opoziţie sau la guvernare. Alegătorii apreciază întotdeauna corectitudinea, onestitatea, verticalitatea.  Dorin Filip, PRM  3. Pe ce mizează partidul Dumneavoastră în actualul scrutin, în judeţul Arad?
Gheorghe Seculici, PDL: - Mizăm în primul rând pe arădeni. Suntem convinşi că mesajul nostru, de modernizare a României, începând cu instituţiile statului, este bine privit. Apoi, cetăţenii Aradului s-au convins că formăm o echipă puternică, care are un cuvânt greu de spus la Bucureşti. Judeţul nostru nu mai este neglijat de către Bucureşti cum s-a întâmplat în guvernările anterioare. Sever Jurcă, PNL: - PNL Arad mizează pe un rezultat de minimum 20% la alegerile prezidenţiale, dar în orice caz ne-am propus să obţinem un rezultat peste media pe ţară a PNL. Sunt conştient că acest obiectiv este  dificil de atins pentru că am preluat târziu conducerea filialei şi din păcate am constatat că în teritoriu multe organizaţii locale sunt foarte slabe, în unele localităţi chiar inexistente. Cu toate acestea împreună cu organizaţia municipală a PNL, cu organizaţia de tineret şi cu sprijinul masiv al primarilor noştri, am depus o muncă uriaşă în campania electorală şi având un candidat credibil, onest şi necompromis sperăm să obţinem rezultatele pe care ni le-am propus.Marius Lazăr, PSD: - Cred cu tărie că vom obţine undeva peste 40 000 de voturi, iar în turul II sper că arădenii vor conştientiza că trebuie să meargă cu viitorul şi nu cu trecutul, şi că îl vom învinge pe Traian Băsescu chiar la Arad. Sunt oameni din toate categoriile sociale care vor vota pentru Mircea Geoană. În special, însă, pensionarii care au prins frică de faptul că Traian Băsescu le va tăia pensiile, cei care au o teamă că îşi vor pierde locurile de muncă, precum şi agricultorii din judeţul Arad care s-au săturat de amatorismul guvernului PDL şi vor subvenţii şi spriijin se vor constitui în nucleul dur de votanţi al lui Mircea Geoană.Dorin Filip, PRM:  - Pe greşelile pe care le-au făcut în ultimii 20 de ani aceşti aşa-zişi conducători, care s-au succedat la conducere. Mizăm pe faptul că românii nu mai pot fi minţiţi şi duşi cu vorba. Ei aşteaptă fapte şi vreau ca nivelul de trai să fie nu ridicat, cum preşedintele Băsescu a anunţat în anul 2004, dar să fie un trai mai bun şi decent. Cred că celelalte partide care au condus de 20 de ani România s-au epuizat, şi vor trebui să vină alte partide care nu au condus ţara.Király András, UDMR: - Cum spuneam, angajamentele noastre nu se schimbă de la o zi la alta şi nici de la o campanie electorală la alta. Planurile, aspiraţiile noastre au întotdeauna bătaie lungă în timp şi nu sunt influenţate de contextul politic, fiind determinate de aspiraţiile şi necesităţile comunităţii noastre.  Király András, UDMR   4.Care sunt principalele angajamente pe care le-aţi luat în faţa electoratului arădean?
 Gheorghe Seculici, PDL: - Avem ca obiectiv principal respectul pentru cetăţean, pentru ceea ce arădenii doresc să se facă în judeţul nostru. Însăşi organizarea referendumului arată respectul pe care îl avem faţă de opinia cetăţenilor. Sever Jurcă, PNL: - Am promis arădenilor că dacă Crin Antonescu va fi preşedintele României vom intra într-o stare de normalitate. Vom avea un preşedinte cu adevărat echidistant în raport cu jocul politic al partidelor, desprins de propriul său partid de origine sau susţinere. Toate forţele politice vor fi tratate cu aceeaşi măsură şi conform aceloraşi reguli. Preşedintele va fi un om de stat şi nu un om de partid, va fi un mediator între principalii actori sociali: guvern, opoziţie, sindicate, patronate, ONG-uri. Crin Antonescu îşi va îndeplini rolul de arbitru deoarece întregul său comportament public îl recomandă drept o instanţă şi îl instituie drept model. Va asigura funcţionarea eficientă a instituţiilor statului, fiind garantul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor prevăzute în Con-stituţie. Crin Antonescu va transforma România într-o democraţie consolidată, prin: ordine în societatea românească, prin impunerea în realitate a regimului democratic, a statului de drept, a instituţiilor publice eficiente şi dedicate exclusiv interesului public; încurajarea şi dezvoltarea unei economii performante, capabile să ofere bunăstare, locuri de muncă corect plătite; protecţie socială pentru cei cu adevărat defavorizaţi; acces universal şi egal al cetăţenilor la justiţie, educaţie şi servicii medicale. De asemenea, va duce o politică externă capabilă să identifice şi să valorifice avantajele competitive ale României într-o lume globală şi concurenţială, în folosul cetăţenilor ei. Preşedintele României nu se va substitui, ca în prezent, nici Parlamentului, nici Guvernului, nici administraţiei publice locale, nici justiţiei. El va strânge în jurul său forţele politice parlamentare şi va construi consensul în jurul unei viziuni asupra României legitimată de cetăţeni prin vot. În deplina respectare a separaţiei puterilor în stat, Crin Antonescu va lucra, împreună cu celelalte instituţii, pentru proiectul scoaterii României din criza multiplă în care se află şi al îndreptării spre normalitate.   Marius Lazăr, PSD: - Mircea Geoană are un proiect naţional în jurul căruia vrea să îi adune pe toţi românii. El se numeşte „O singură Românie” şi este adresat tuturor celor care cred că după 20 de ani merită mai mult respect din partea statului. Trei obiective principale stau la baza acestui proiect naţional al lui Mircea Geoană: reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele din centrul şi vestul Europei – acest lucru înseamnă obligaţia preşedintelui Mircea Geoană de a folosi toate relaţiile externe pe care le are şi în est, şi în vest, pentru a duce bani şi investiţii serioase în România; acordarea de facilităţi pentru promotorii de dezvoltare – adică pentru cei care vor crea şi păstra locurile de muncă, fiindcă numai prin creştere economică şi prin realizarea de locuri de muncă decente şi durabile România poate aspira la statutul de ţară competitivă; redarea demnităţii tuturor românilor dinăuntrul şi din afara graniţelor. Un preşedinte responsabil are obligaţia să nu îşi mai lase concetăţenii călcaţi în picioare nici de autorităţile altor state, nici de companii străine, chiar la noi acasă. Dorin Filip, PRM: În primul rând, să nu minţim, să spunem adevăratele probleme cu care se confruntă România. Când conducem, vom şti exact care este situaţia bugetelor locale şi a bugetului consolidat, pentru că ceea ce se întâmplă acum nu este un proces transparent. Aceşti hoţi care au furat România de ani de zile vor trebui să răspundă în faţa legii, nu numai moral, ci şi faptic. Sper ca justiţia să facă dreptate şi să nu fie influenţată la niciun nivel. Cel care a greşit, trebuie să plătească şi nu să astupe cu aşa-zise „realizări”  faptele penale pe care le-a săvârşit.Király András, UDMR: - Asigurarea condiţiilor indispensabile pentru păstrarea identităţii naţionale şi culturale: funcţionarea în condiţiile conforme cu spiritualitatea mileniului trei a instituţiilor de învăţământ, acordarea importanţei cuvenite bisericilor noastre, precum şi fortificarea organizaţiilor neguvernamentale ca să le avem parteneri în toate domeniile. Scopurile noastre niciodată nu au fost generate de doctrine, de curente ideologice. Nici măcar contextul politic nu a influenţat vreodată şi în vreun fel obiectivele noastre dinainte stabilite, acesta având efect doar asupra modului şi a mijloacelor de abordare. 5. Care au fost cele mai mari succese şi cele mai mari eşecuri ale instituţiei prezidenţiale în ultimii cinci ani?
Gheorghe Seculici, PDL: - Am intrat în Uniunea Europeană şi suntem parteneri egali în marea familie europeană, am reuşit să ridicăm nivelul pensiei minime la 350 de lei, s-a introdus cota unică de impozitare, se investeşte masiv în infrastructură iar exemplele pot continua. Toate acestea sunt legate de numele preşedintelui Traian Băsescu. Deşi nu pot să cataloghez drept un eşec, faptul că preşedintele nu a reuşit să finalizeze reformarea instituţiilor statului înseamnă că Traian Băsescu mai are nevoie de un mandat pentru a-şi îndeplini obiectivele.Sever Jurcă, PNL: - În ultimii 5 ani, instituţia prezidenţială a reuşit, din păcate, să dezbine societatea românească în aşa fel încât instituţiile statului au fost montate una împotriva alteia, Guvernul împotriva Parlamentului, puterea judecătorească împotriva Guvernului şi instituţia prezidenţială împortiva tuturor. Singurele succese obţinute în societatea românească în ultimii 5 ani au fost în perioada guvernării liberale, când preşedintele nu s-a mai putut amesteca în treburile Guvernului. Atunci a fost un adevărat boom economic, când societăţile comerciale s-au dezvoltat, PIB-ul a crescut şi în general, oamenii au dus-o mai bine. O dată cu crearea noului guvern PDL-PSD, pe care d-nul Băsescu a dorit să-l controleze, au reînceput problemele, atât politice, cât şi economice. Marius Lazăr, PSD: - Fără a fi rău-intenţionat, nu văd niciun mare proiect naţional care ar putea fi atribuit iniţiativei preşedintelui Băsescu. El a fost doar beneficiarul unor eforturi care s-au făcut înaintea sa, ca de exemplu: intrarea în Uniunea Europeană şi obţinerea Insulei Şerpilor. De altfel, în legătură cu această ultimă chestiune, Traian Băsescu a fost cel mai mare sceptic şi cel mai mare adversar al ideii că România va putea obţine vreodată Insula Şerpilor. La eşecuri, putem trece multe exemple: incapacitatea de a lansa o dezbatere serioasă despre reforma instituţională şi constituţională a statului român, incapacitatea de a asigura stabilitatea guvernamentală absolut necesară într-o perioadă economică dificilă şi tensionată, izolarea României în plan internaţional, fuga investitorilor din România, incapacitatea de a insufla instituţiilor publice din România forţa de a atrage banii europeni într-o perioadă în care era şi este foarte mare nevoie de ei. Traian Băsescu a reuşit să se certe cu toată lumea, Marea Neagră şi fluviul Dunărea fiind singurele entităţi cu care TB nu a reuşit încă să se certe. Deşi ne-a jignit profund atunci când a vorbit despre Marea Neagră ca despre un mare lac rusesc.Dorin Filip, PRM: - Am ajuns într-un stadiu în care preşedintele ţării dansează în stradă, şi decenţa a căzut în derizoriu. Dacă un preşedinte poate să confişte un telefon, atunci ce să facă ceilalţi lideri politici? Semnalele pe care instituţia prezidenţială le-a emis, de-a lungul acestor cinci ani, nu au fost onorante. Au fost şi semnale de instabilitate, sunt oameni care au generat scandaluri şi dezbinare. Cred, de asemenea, că este inacceptabil că şeful statului fuge de dezbatere, deşi el ar fi trebuit să dea semnalul dezbaterii. Aşa cum a ieşit în anul 2004 şi a spun că va merge lunar în Piaţa Universităţii, putea să o facă şi acum, să îşi spună realizările sau nerealizările, că ele sunt mai multe. La capitolul succese, cred că cel mai mare a fost că oamenii pot vedea un preşedinte care se urcă pe ghivecele de flori. Eu nu am mai văzut aşa ceva şi nici nu credeam că voi vedea vreodată! După 20 de ani, cred că am ajuns mai rău ca la Revoluţie.Király András, UDMR: - Cel mai mare succes al d-lui Traian Băsescu este un succes personal şi datează de acum cinci ani: alegerea dânsului în funcţia de preşedinte al României. Pentru a progresa, pentru a se dezvolta, pentru a  se folosi de oportunităţile pe care ni le-a oferit intrarea ţării în NATO şi în Uniunea Europeană aveam nevoie de linişte, înţelegere, eforturi comune, credibilitatea instituţiilor de stat fundamentale ale democraţiei şi o colaborare continuă între acestea. De aceea consider cel mai mare eşec al instituţiei prezidenţiale incapacitatea dacă nu de a asigura toate acestea, măcar de a face măcar câţiva paşi în această direcţie. Ba mai mult, putem vorbi nu atât de incapacitate, cât mai mult de lipsa de voinţă de a încerca ceva în acest sens.    6.Care este oferta specifică, focalizată pe Arad, a partidului şi a candidatului pe care îl reprezentaţi?
Gheorghe Seculici, PDL: - Oferta specifică este tocmai referendumul, prin care dorim să atingem două obiective: cetăţenii să fie consultaţi pentru problemele majore ale ţării şi să poată să-şi exprime punctul de vedere şi, prin reducerea numărului de parlamentari să reformăm instituţiile statului începând chiar cu instituţia de bază: Parlamentul României. Nu putem să izolăm această ofertă doar la nivelul judeţului Arad, pentru că Traian Băsescu este preşedintele tuturor românilor. La alegerile din 22 noiembrie îl vom alege pe preşedintele românilor.Sever Jurcă, PNL: -  PNL şi candidatul nostru, Crin Antonescu promit arădenilor o repartizare echilibrată, eficientă şi corectă a fondurilor către toate localităţile judeţului Arad, indiferent de culoarea politică a primarilor, în aşa fel încât judeţul Arad să se poată dezvolta armonios. De asemenea, prin măsurile de stimulare economică vor fi atraşi cât mai mulţi investitori străini care să creeze locuri de muncă pentru arădeni.Marius Lazăr, PSD: - Dacă România intră în normalitate, alegând pe Mircea Geoană preşedinte, avem şanse bune ca şi Aradul să intre în normalitate. Normalitatea la Arad înseamnă dialog autentic între forţele politice şi între instituţii, mai mult respect faţă de calitatea şi modul de execuţie a lucrărilor publice din municipiu, mai mult respect faţă de asociaţiile de locatari. Respect faţă de cetăţeanul arădean înseamnă un oraş în care gigacaloria să nu mai fie aproape dublă faţă de municipiul Constanţa, de exemplu, în care taxa de gunoi să nu mai fie printre cele mai mari din ţară şi în care deficitul de resurse la nivelul primăriei apărut ca urmare a incompetenţei administrative să nu fie rezolvat prin punerea pe spatele arădenilor a noi biruri şi taxe (cum ar fi, de pildă, scoaterea la licitaţie a spaţiilor de parcare dintre blocuri). Dorin Filip, PRM: - Noi vrem ca politicienii din Arad, care s-au perindat pe la multe partide, să fie schimbaţi cu oameni tineri, să aducem un suflu nou, să implicăm tinerii în politică. PRM vrea să ajute acei oameni de la sate şi comune care au fost batjocoriţi de 20 de ani. Li s-au promis multe dar nu s-a făcut nimic pentru ei. Noi vrem să contribuim la mărirea indemnizaţiilor pentru femeile care au mai mult de doi copii, şi la deschiderea de magazine economat în toate comunele, ca oamenii să se poată aproviziona la un preţ scăzut. Şi nu în ultimul rând, vrem să aducem cinstea în viaţa publică din Arad, pentru că acum lipseşte! Király András, UDMR: - Oferta noastră, ca întotdeauna, se bazează pe programul Uniunii şi a organizaţiei noastre judeţene. Pornim de la premisa că ceea ce este bine pentru maghiarii judeţului Arad nu poate fi rău nici pentru români, nici pentru celelalte naţionalităţi locuitoare ale aceleiaşi zone. Prestaţia noastră de până acum ne dă dreptul să asigurăm alegătorii judeţului că toate acţiunile noastre – indiferent că ne aflăm sau nu în campanie electorală – au un singur scop: fericirea, bunăstarea, binele tuturor locuitorilor Judeţului Arad.

Sursa: Observator.info