În dimineaţa zilei de 23 decembrie se poartă discuţii aprinse privind modul de lichidare a „teroriştilor” de la Hotelul „Parc”, din jurul generalilor Nuţă şi Mihalea. Nu s-a cunoscut că generalii plecaseră deja de dimineaţă, de la ora 8 din hotel spre gară. S-a hotărât organizarea unei acţiuni cu ajutorul trupelor antiteroriste şi armatei, cu scopul scotocirii hotelului şi neutralizarea „teroriştilor”. Pentru aceasta a primit misiunea formaţia USLA, condusă de mr. Suciu, şi subunitatea de infanterie comandată de cpt. Memetea. Acţiunea a început la orele 13,45. După ce presupuşii terorişti au fost somaţi prin gigafoane să iasă din clădire şi s-au tras şi focuri de avertisment, luptătorii USLA au pătruns în hotel şi au început scotocirea camerelor. Atunci, echipajul unui TAB a deschis foc asupra hotelului. Acest fapt a determinat şi alţi militari aflaţi în dispozitiv în spatele hotelului să deschidă foc de mitralieră. În TAB nu s-a mai recepţionat cererea de încetare a focului lansată din interiorul hotelului, deoarece a fost schimbată brusc frecvenţa radio. Concomitent s-a tras şi dinspre UM 01380 Cetate, trei lovituri de AG7, care au lovit camera troliului liftului şi terasa hotelului. Luptătorii antiterorişti au găsit şi reţinut în hotel doar pe cei doi ofiţeri M.Ap.N. de la emisiunea „Pentru Patrie”, lt.col. Pricină şi Cenuşă, care au fost îmbarcaţi într-un ABI şi duşi la sediul Inspectoratului M.I. Apropiindu-se de sediu, asupra ABI-ului s-a deschis foc automat de către militarii care păzeau acest obiectiv, dar la apelul făcut prin gigafonul maşinii blindate, focurile au încetat. Pricină şi Cenuşă au fost eliberaţi în 24 decembtie, din ordinul mr. Marcu.Generalii Nuţă şi Mihalea au stat la gară (probabil la miliţia TF), până la sosirea trenului R-22 (Expresul Panonia) de la ora 11,40, când dintr-un bloc aflat în construcţie lângă gară s-a executat foc, miliţia TF a răspuns şi profitând de această „acoperire”, cei doi generali s-au urcat în tren. Pe la ora 13, Lt.col. de miliţie, Rusu Victor a solicitat prin telefon miliţiei din Deva să reţină pe cei doi generali, indicând şi cuşeta ocupată de ei. Au fost arestaţi la Deva, ţinuţi sub pază în UM 01719 până seara, când a sosit un elicopter, pentru a-i transporta la Sibiu, elicopter care a fost lovit, explodând lângă Alba Iulia. Nu au existat supravieţuitori.La ora 14,20, asupra Inspectoratului Judeţean M.I. s-au tras focuri de armă din clădirea Liceului Industrial nr.11, aflat vis-a-vis. Soldaţii din dispozitiv au ripostat. A fost rănit un militar, Klepe Mihai. Verificând apoi podul liceului, s-au găsit urme de sânge.În după-amiaza zilei, s-au multiplicat atacurile răzleţe, se auzeau focuri de armă din diferite puncte ale oraşului. În aceste puncte s-au deplasat forţe (de obicei TAB-uri), care nu au mai văzut nimic, dar la indicaţia unor persoane au deschis foc asupra clădirilor considerate suspecte. Pe Calea Romanilor, lângă casa maiorului de securitate Rusu, de unde s-a tras asupra militarilor, s-a găsit un pumn de cartuşe speciale, cehoslovace, probabil cu încărcătură chimică. Casa a fost distrusă prin lovituri de AG7. Un foc intens a reînceput la Aeroport, unde din nou s-a tras asupra secţiei de carotaj.În după-amiaza zilei de 23 decembrie s-a deschis foc asupra Consiliului judeţean din clădirea Băncii Naţionale de vis-a-vis. A fost observat foc la gura ţevii la crenelul din dreapta al podului Băncii. S-a ripostat cu mitraliera de pe TAB, provocându-se unele stricăciuni importante clădirii.În seara zilei, s-a deschis foc asupra UM 01286 din Gai. Au fost observaţi 3-4 oameni sosiţi cu o maşină Dacia Combi de culoare albă şi care s-au adăpostit după terasamentul căii ferate şi au început să tragă asupra unităţii militare. A fost găurită şi poarta de la intrarea în unitate. Zgomotul armelor diferea de cel al armelor aflate în dotarea armatei. Militarii din pază au ripostat excesiv. Schimbul de focuri a durat aproape toată noaptea. Atacarea acestei unităţi s-a repetat şi în nopţile de 24 şi 25 decembrie. 
Prima victimă în interiorul ConsiliuluiDupă primele victime de la Podul „Decebal”, în seara şi noaptea de 23 spre 24 decembrie au loc alte victime (morţi şi răniţi) nevinovate. Prima persoană care şi-a pierdut viaţa în noaptea de 23 spre 24 decembrie în Consiliu a fost revoluţionarul Gruber Geza. Acesta se afla în biroul fostului primar al Aradului, Ion Oancea, la telefonul „TO”, care asigura legătura cu exteriorul, pe „firul scurt”. De acolo a „monitorizat” toate legăturile telefonice şi toate mesajele primite în acea zi, pe care le nota într-un caiet-registru, cu numerele de telefoane de la care s-a sunat. Colegii săi revoluţionari, susţin în vol.II din „Întrebătorul din Agora”, dedicat Eroilor Martiri ai Aradului (p. 55-63), că a fost împuşcat în cap, în faţa unui geam, când şi-a aprins o ţigară, nu de undeva de afară, ci din interiorul clădirii şi că asupra lui s-ar mai fi tras încă un foc de armă, în zona inimii, iar miza lichidării acestuia a fot tocmai acel caiet-registru de care am pomenit, în care Geza Gruber ar fi „monitorizat” mesajele primite pe telefonul „TO”, registru care a dispărut, nu a mai fost găsit niciodată! 
Alte victime nevinovate în  cartierul „Aurel Vlaicu” şi  pe Calea „Dimitrov”La inspectoratul M.I. s-a hotărât formarea unor patrule mixte - armată, miliţie şi revoluţionari - care să se deplaseze cu câte un ABI şi un TAB în zonele unde se semnalează atacuri teroriste. S-au făcut mai multe deplasări prin oraş, cele mai multe alarme s-au dovedit a fi false. Doar pe Calea Aurel Vlaicu, la staţia de tramvai Făt Frumos, dintr-o maşină Dacia 1300, fără număr de înmatriculare, s-a deschis foc. S-a ripostat cu foc. A fost rănit mortal plt. de miliţie Clepe Gheorghe şi răniţi alţi trei, dintre care un arădean stabilit în Germania, care stătea în Mercedesul său, Wilkoffer Ştefan.ABI-ul condus de cpt. de miliţie Ursu Liviu – în care se aflau ofiţerii de miliţie Duma Pavel şi Grada Ionel Pavel împreună cu revoluţionarul Romeo Popa - a fost chemat la acest loc pentru ajutor, dar faptele erau deja consumate. La întoarcerea spre unitate, automobilul blindat care se deplasa încet a fost ajuns din urmă de un TAB, condus de cpt. Oprea Dumitru, de la UM 01191 din Lipova, care, crezând că în maşină sunt „terorişti” a deschis foc de nimicire asupra ABI-ului. A fost ucis cpt. de miliţie Duma Pavel şi au fost grav răniţi cei doi ofiţeri de miliţie şi revoluţionarul Popa Romeo, care se afla în automobil. S-au numărat 86 de găuri de gloanţe în spatele maşinii, acolo unde blindajul era mai slab. Răniţii, transportaţi la spital, au fost ţinuţi sub pază, crezându-se că sunt terorişti.O companie de la UM 01499 Ineu a fost dislocată pentru scotocirea zonei Moneasa, urmare a unui apel telefonic primit la primăria oraşului Sebiş, conform căruia staţiunea hidrometeorologică Izoi este ocupată de terorişti, ale căror convorbiri în limba arabă au fost recepţionate la radio de către şeful staţiei. Cele două subunităţi au fost defectuos dirijate în teren, astfel că au ajuns faţă în faţă şi s-ar fi nimicit reciproc dacă ordinul de deschidere a focului nu ar fi fost contramandat în ultima clipă.Membrii Consiliului Frontului Salvării Naţionale l-au chemat la Consiliu pe comandantul UM. 01380 din Cetate, mr. Dumitru Marcu, care era şi el membru al Consiliului judeţean FSN, ca să vadă ce se întâmplă cu diversiunea din Arad, în special cu tăierea legăturilor telefonice la Poştă, unde paza era asigurată de militari din UM. 01380 din Cetate?! Tot atunci au fost aduşi în Consiliu Mircea Lucea şi Gicu Donovici, directorul şi inginerul-şef de la direcţia PTTR, cât şi ing. Oana, care răspundea de telefoane, din partea Securităţii, pentru a explica „căderea” telefoanelor. Mr. Marcu a dat răspunsuri evazive şi neconvingătoare, motiv pentru care a fost făcut „trădător” şi i s-a spus că este arestat. Aflând de reţinerea maiorului Marcu, gl. Şchiopu, comandantul Diviziei de la Oradea a ordonat unităţilor militare din Ineu şi Gai să vină la Consiliul din Arad să-l elibereze pe comandantul garnizoanei. Comandantul UM Gai a reuşit însă să vorbească cu mr. Marcu şi ca urmare n-a mai ieşit din unitate, însă un detaşament din Ineu, format din 23 cadre şi 179 militari în termen au pornit spre Arad. Mr. Marcu, după circa 2 ore, la insistenţele gl. Şchiopu, a fost eliberat.La ora 9,17, s-a comunicat de la Comandamentul Diviziei că: „elicoptere care zboară în zonă sunt de tip FIRO 4-a, de producţie americană, au amortizor de zgomot pe pale”. Între orele 14,00 - 14,30 s-a executat o scotocire a ştrandului de lângă Cetate, dar şi în acest caz militarii au fost întâmpinaţi cu foc din direcţie cabinelor nr.14, fiind răniţi mortal doi militari în termen, respectiv Marius Cosma şi Ion-Sorin Necoliciu.Col. Cioflică a jurat din nou credinţă noului organ, Consiliului judeţean al F.S.N. şi a solicitat să i se pună la dispoziţie TAB-uri pentru a captura pe cei care executau foc din diverse acoperiri. A început activitatea „Sonda”, comandată de col. Cioflică, prin care s-a intensificat acţiunea de scotocire a podurilor caselor, parcurilor, clădirilor, de unde s-a semnalat că s-a tras, iar activitatea filtrelor s-a intensificat. Au fost reţinuţi circa 70 - 80 de suspecţi. Aceştia au fost aduşi la sediul Consiliului sau la arestul miliţiei. Toţi suspecţii, după ce au fost interogaţi de un procuror militar sosit de la Oradea, au fost eliberaţi în 26 şi 27 decembrie1989. Doar col. Răşină şi col. Sălceanu au rămas arestaţi. Au fost anchetaţi şi apoi eliberaţi la 1 iunie 1990. Ultimele diversiuni în Arad Detaşamentul de la Ineu, condus de mr. Munteanu Vasile, auzind că în oraş se trage, a schimbat itinerariul de deplasare stabilit iniţial şi a pătruns în oraş, seara, la orele 20,00, pe un alt traseu. În Piaţa Romană s-a executat foc de armă de la etajele superioare ale blocurilor din zonă asupra militarilor din coloană. S-a ordonat ocuparea dispozitivului de luptă şi s-a răspuns cu foc. În acest duel a fost ucis sold. Costel Dumitrescu, alţi 3 soldaţi fiind răniţi. Pentru prinderea celor care au tras, s-a întreprins imediat acţiuni de scotocire, dar trăgătorii neindentificaţi reuşiseră să dispară. Din păcate focul intensiv al militarilor din Ineu a fost direcţionat spre un bloc greşit, fiind „ciuruit” tocmai apartamentul unei revoluţionare, a doamnei Maria Taţiuc, care a multiplicat împreună cu familia sa, în după-amiaza zilei de 21 decembrie, în zeci de exemplare, Proclamaţia Frontului Democratic Român din Timişoara.  A doua zi, dimineaţa, detaşamentul s-a înapoiat la Ineu.În ziua de 25 decembrie, dimineaţa, s-a executat o cercetare a Pădurii Ceala, de către o patrulă condusă de serg. Marin Majilu. Au fost descoperite urme de încălţăminte, de sânge şi de corpuri târâte. În aceeaşi zi, mr. Diaconescu a predat obiectivul „Consiliul Judeţean” mr. Marcu. Concomitent s-au predat pe bază de tabel toţi arestaţii.În timpul zilei de 25 decembrie nu s-au mai semnalat focuri de armă, dar o dată cu lăsarea întunericului s-a tras din nou dinspre Aeroport.În ziua de 26 decembrie, acţiunile teroriste şi dezinformările telefonice au scăzut în intensitate. S-au mai trimis patrule şi s-au făcut scotociri, dar fără rezultate notabile.În perioada 27-30.12.1989, acţiunile diversioniste au fost din ce în ce mai puţine şi mai răzleţe. S-a mai dat alarma aeriană la Aeroport, pe timpul zilei de 27.12.1989, iar după lăsarea întunericului au mai fost trase focuri de armă răzleţe.În ziua de 29 decembrie 1989 s-a ordonat retragerea efectivelor în cazărmi. S-a mai menţinut paza unor obiective, precum: Aeroport, Combinatul Chimic, PTTR, Uzina Electrică, Spitalul Judeţean, Tipografie, până în zilele de 9 şi 10 ianuarie 1990.În perioada 22 – 25 decembrie, pe care am numit-o „violentă”, respectiv perioada „revoluţiei de sânge” de la Arad, au fost împuşcate mortal 19 persoane, din care 11 civili, 5 personal M.Ap.N. şi 3 personal M.I. Totodată au fost rănite 38 de persoane, din care 22 civili, 14 personal M.Ap.N. şi 2 personal M.I.

Sursa: Observator.info