Ministerul Culturii şi Primăria Municipiului Arad refuză achiziţionarea a trei apartamente din două clădiri-monumente istorice din oraş, deşi sunt obligate de lege, pe motiv că apartamentele ar fi scumpe. Legea 422 din 18 iulie 2001 - Republicată - privind protejarea monumentelor istorice, stipulează că în cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional nu îşi exercită dreptul de preempţiune la achiziţionarea acestora, acest drept se transferă autorităţilor publice locale. Este vorba în acest caz de trei apartamente, două aflate în imobilul de pe strada Horia nr. 2 (Sediul fostei societăţi bancare “Victoria”), unul de 88 metri pătraţi, iar celălat de doar 19 metri pătraţi, în valoare de 80.000, respectiv 20.000 euro.  Al treilea apartament se află în imobilul de pe bulevardul Revoluţiei nr. 96 (Palatul Hermann Gyula), în suprafaţă de 137 metri pătraţi şi cu o valoare de 76.000 de euro. Ministerul Culturii a trimis două adrese către Primăria Municipiului Arad, pe la mijlocul lunii ianuarie, prin care anunţa că nu îşi exercită dreptul de preemţiune, astfel că acest drept se transferă administraţiei publice locale. Primăria, la rândul ei, refuză cele trei apartamente motivând în felul următor: “având în vedere preţurile solicitate, locaţiile acestor imobile, propunem respingerea propunerii de achiziţionare”. Conform dicţionarelor de termeni juridici, de dreptul de preempţiune “se bucură cineva prin lege de a fi preferat în calitate de cumpărător al unui bun. A nu se confunda cu dreptul de preferinţă. Dreptul de preemţiune se naşte direct din lege, fiind prevăzut de o normă juridică imperativă”.  În timp ce instituţiile statului refuză preluarea acestor monumente istorice, clădirile se degradează şi suferă modificări inestetice, cauzate de chiriaşii ce nu ţin cont de specificul arhitectonic al clădirilor.

Sursa: Observator.info