Săptămâna Financiară a făcut o amplă analiză a sistemului de pensii, potrivit proiectului de lege guvernamental. Concluzia: sectoarele privilegiate rămân privilegiate, pe socoteala întreprinzătorilor

Potrivit analizei, patronii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, persoanele fizice autorizate şi cele care realizează venituri exclusiv din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare vor fi obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (CAS) de minimum 220 şi maximum 2.870 de lei lunar pe veniturile obţinute din aceste activităţi. Banii colectaţi astfel vor finanţa transferul obligaţiilor de plată ale pensiilor foştilor angajaţi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de la bugetul de stat la cel al asigurărilor sociale.
Unele pensii „nesimţite“ aflate în prezent în plată sunt mai de bun-simţ decât altele! Aşa reiese din ultima variantă a proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, elaborată de Guvern.
O serie întreagă de antreprenori privaţi şi liber-profesionişti vor fi taxaţi suplimentar, pentru a se acoperi atât deficitul actual al bugetului asigurărilor sociale de stat, cât şi obligaţiile suplimentare de plată ale acestuia, care vor apărea odată cu intrarea în vigoare a actului normativ.

Pensiile speciale rămân speciale, pe altă socoteală
Forma iniţială a proiectului de lege prevedea că toate pensiile „speciale“ (ale militarilor, poliţiştilor, magistraţilor, diplomaţilor, parlamentarilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi cele ale personalului Curţii de Conturi) urmează a fi recalculate şi reduse corespunzător, astfel încât cuantumul lor să reflecte contribuţiile plătite de-a lungul timpului la sistemul public de pensii, renunţându-se la finanţarea sau suplimentarea lor de la bugetul de stat. Ultima variantă a proiectului de lege mai sus menţionat prevede că pensiile de serviciu ale angajaţilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor fi exceptate de la recalculare şi îşi vor păstra cuantumul actual. Acestea vor fi integrate în sistemul public de pensii, adică nu vor mai fi plătite de la bugetul de stat, prin alocări către ministerele corespunzătoare, ci de la bugetul asigurărilor sociale, adică din banii colectaţi din CAS-ul plătit de toţi salariaţii.
Buget care deja înregistra un deficit de 6,5 miliarde de lei în noiembrie 2009, adică 1,3% din PIB-ul estimat pe anul trecut. Potrivit bugetelor pe 2010 ale Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), suma totală alocată pentru plata pensiilor în aceste structuri este de 3,7 miliarde de lei.

Apărarea şi ordinea publică, drepturi speciale
Ultima variantă a proiectului legii unice de pensionare stipulează că, spre deosebire de celelalte pensii „speciale“ aflate în prezent în plată, care urmează să fie recalculate corespunzător cu sumele cu care beneficiarii au cotizat la sistem şi cu stagiul lor de cotizare, pentru pensiile de serviciu ale militarilor şi poliţiştilor, „punctajul mediu anual se determină prin raportarea cuantumului pensiei stabilite conform legislaţiei anterioare la valoarea unui punct de pensie în vigoare la data intrării în vigoare a noii legi unice de pensionare“. Efectuând acest calcul în sens invers, adică înmulţind punctajul mediu anual rezultat din algoritmul prezentat în proiectul de lege cu valoarea la zi a unui punct de pensie, rezultă că militarii şi poliţiştii pensionari îşi vor păstra cuantumul actual al pensiilor.
În cazul lucrătorilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională apare o problemă. Aceştia din urmă nu au contribuit deloc, în perioada activă, la sistemul public de pensii, ci au plătit doar 5% din salariul brut lunar la bugetul de stat, buget din care îşi primesc şi pensia. Astfel încât, dacă li s-ar aplica recalcularea exact ca şi celorlalte categorii profesionale menţionate mai sus, ar exista doar două posibilităţi: ori ar încasa pensii corespunzătoare acestei contribuţii mult reduse, ori şi-ar pierde pensiile, întrucât nu au plătit deloc contribuţii la bugetul asigurărilor sociale.
În 2009, actualul ministru Mihai Şeitan a propus să se recalculeze pensiile de serviciu respective ca şi cum salariaţii şi angajatorii cu pricina ar fi plătit nivelul de CAS valabil în fiecare an de activitate, aplicat corespunzător veniturilor câştigate în anii respectivi. În acest fel, pensiile curente aflate în plată ale militarilor şi poliţiştilor ar fi fost recalculate după acelaşi principiu ca şi cele din sistemul public (chiar dacă beneficiarii au contribuit mult mai puţin şi la alt buget decât cetăţenii „normali“) şi nu ar mai fi echivalente cu 60% din ultima soldă sau salariu brut. Analizând proiectul de lege, se pare însă că nu se va mai apela la această soluţie.
Pensiile în plată se menţin
Vor fi integrate în siste­mul unitar de pensii publice toate persoanele care activează în prezent în domenii în care se utilizează legi speciale de pensionare.
„Conform cotelor actuale de contribuţii de asigurări sociale, angajatorul va plăti 20,8%, aplicat fondului de salarii brute, iar angajatul 10,5%, aplicat salariului brut lunar, conform legii. În cazul personalului din apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, se transferă cei 5% ce se plăteau la bugetul de stat către bugetul asigurărilor de stat şi se adaugă încă 5,5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei se realizează prin creşterea soldei/salariului brut, astfel încât câştigul net să nu fie afectat“, se spune în expunerea de motive, iar proiectul propriu-zis stipulează acelaşi lucru.
În plus, pentru angajaţii activi din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, stabilirea pensiilor se va face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită prin lege“.

Mediul privat, mai apăsat
Acţionarii şi asociaţii firmelor private, membrii asociaţiilor familiale, PFA-urile, liber-profesioniştii, precum şi persoanele plătite exclusiv pe drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare, care realizează, din aceste surse, venituri anuale de minimum 7.344 de lei (patru salarii medii brute) vor fi obligate, potrivit proiectului de lege, să plătească CAS integral, de 31,3%, pe aceste sume. Din aceste venituri s-ar putea încasa CAS de peste un miliard de lei.

Sursa: Observator.info