Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii martie 2005, primarul  Gheorghe Falcă ar fi primit de la Radu Vasil şi Francisc Demeter o casă cu o suprafaţă de 242 metri pătraţi pe strada I.L. Caragiale, dându-le în schimb un apartament de bloc cu trei camere, proprietate personală, cu o suprafaţă de 90 de metri pătraţi. Anchetatorii au stabilit că diferenţa valorică dintre cele două imobile este de 111.550 euro. După trei săptămâni, cei doi au vândut apartamentul dobândit cu suma de 80.000 euro. Ulterior, Falcă ar fi făcut demersuri pentru ca Francisc Demeter şi Radu Vasil să dobândească un teren cu suprafaţa de 52.434 metri pătraţi, situat în zona centrală a municipiului Arad şi pe care fusese amplasată fosta fabrică SC Zahăr SA Arad.  Potrivit DNA, în acest scop, Gheorghe Falcă ar fi constituit o comisie de negociere, special pentru atribuirea acestui teren şi s-ar fi numit preşedinte al comisiei, din care făcea parte şi Florica Popa. Prin subevaluare, valoarea terenului a fost stabilită la 838.944 de euro, sumă cu care SC Elecon Plus SRL a cumpărat terenul de la Consiliul Local Arad. După numai o zi de la încheierea tranzacţiei, cumpărătorii ar fi vândut terenul la un preţ de 2.936.304 euro unei alte societăţi comerciale, rezultând o diferenţă în plus de 2.097.360 euro faţă de suma plătită pentru acelaşi teren. Anchetatorii au stabilit că suma reprezintă prejudiciul suferit de Consiliul Local Arad şi, totodată, avantaj patrimonial obţinut de reprezentanţii SC Elecon Plus SRL. Pentru recuperarea prejudiciului, a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând celor patru inculpaţi. Gheorghe Falcă: "Ce să vă spun acuma, că în familia mea ia soţia deciziile?"Primarul Gheorghe Falcă spune că în tot procesul „Fabrica de zahăr” şi-a pus semnătura pe cinci acte administrative, în fiecare caz  fiind în interiorul atribuţiilor de şef al administraţiei locale. Prima semnătură ar fi în momentul unei prime negocieri pentru vânzarea de către Primărie a terenului către firma Elecon, atunci când Falcă a semnat o dispoziţie de delegare a atribuţiilor către cei doi viceprimari pentru că a plecat în concediu. A doua semnătură este tot pe o dispoziţie de delegare „din 5.12.2005, prin care mi-am delegat atribuţiile de serviciu viceprimarului Tiberiu Dekany pentru negoceirile cu Elecon”, deoarece la acel timp, primarul Falcă a trebuit să participe la o întâlnire cu cei de la firma de management a deşeurilor, A.S.A. A treia semnătură a fost pusă pe o expunere de motive a proiectului de hotărâre prin care procesul verbal încheiat pe 5 decembrie urma să fie aprobat de consilierii locali în şedinţă CLM. "A patra semnătură se regăseşte pe un înscris intitulat „Protocol”, întocmit de comisia de negociere plus reprezentanţii Elecon, ca urmare a discuţiilor purtate în comun cu privire la chestiuni ce ţin de cadastru", este declaraţia primarului în această etapă, o adăugire fiind aceea că el a semnat ultimul acest act. Ultima semnătură se regăseşte tot pe o expunere de motive, "care viza unificarea terenurilor" Fabricii de zahăr. Aici, se cuvine precizarea că terenurile Fabricii de zahăr nu erau în regulă din punct de vedere al măsurătorilor cadastrale, la momentul închiereii contractului de vânzare-cumpărare între Primărie şi firma Elecon.Despre cealaltă parte a cazului, problema imobilului din strada Caragiale, primarul a încercat să argumenteze faptul că acesta nu a putut constitui „mită”. În primul rând, Falcă a argumentat că familia sa are "o relaţie de prietenie cu familia Vasil din 1998, şi cu Demeter din 2002", iar ultimii "nu mi-au cerut niciodată vreo favoare, nici înainte de 2004, nici după". Mai departe, aspectele juridice sau comerciale se întrepătrund cu aspectele personale din familia Falcă. Astfel, "în cursul anului 2004, soţia mea a văzut o casă în renovare (imobilul de pe Caragiale, n.r.) şi am avut unele discuţii cu privire la achiziţionarea acestui imobil". Momentul în care Ela Falcă a văzut prima dată clădirea a fost luna aprilie 2004, iar în ianuarie 2005, soţii Falcă aveau o dispută asupra preţului convenit cu Vasil şi Demeter: apartamentul lor din zona Polivalentă (tip „Samantha”) plus 20.000 euro. "Eu am apreciat în acel moment că preţul casei este prea mare, dar după un timp, la insistenţele soţiei mele, am acceptat să efectuez tranzacţia", a spus Falcă în faţa instanţei.  Primarul a mai spus că preţul solicitat i s-a părut mare deoarece şi apartamentul de la Polivalentă era bine pus la punct, dar şi pentru că imobilul din Caragiale "este o casă făcută în anii 50, cu tavan din scânduri" şi alte astfel de vulnerabilităţi din construcţie. În continuare, primarului i s-au mai pus întrebări legate de acest subiect, din răspunsurile lui reieşind că soţia sa a fost chemată să vadă imobilul "în calitate de arhitect" , el a văzut imobilul o singură dată  (pe când era "în stadiul de renovare"), iar (într-un moment de uşor amuzament)... "ce să vă spun acuma, că în familia mea ia soţia deciziile?". Firma SC Elecon Plus SRL deţinea deja clădirile de pe terenul Fabricii de zahăr, în momentul în care a făcut solicitarea pentru achiziţionarea terenului, care se afla în proprietatea privată a Municipiului Arad. Solicitarea a fost făcută în baza unei ordonanţe de urgenţă, 577/2002, prin care societăţile aflate în situaţia Eleconului puteau să cumpere terenurile aferente construcţiilor pentru a se putea dezvolta (aici este însă un punct nevralgic al procesului, discuţiile purtându-se în jurul faptului dacă Elecon avea sau nu dreptul să vândă terenul obţinut de la Primărie în baza HG 577/2002). Primarul Gheorghe Falcă a susţinut că procedurile de vânzare a terenurilor de către administraţia locală în baza HG 577/2002 au fost respectate cu stricteţe, aducând drept argumente şi alte cazuri similare. Într-un asemenea caz, tot un teren de la Fabrica de zahăr ar fi fost vândut pe vremea primarului Dorel Popa cu preţul de 10 euro plus TVA pe metru pătrat, faţă de 16 euro - preţul de vânzare către Elecon. De asemenea, în cazul tranzacţiei Primărie-Elecon s-a mai vorbit de acel protocol (alt „punct nevralgic” al cazului), care nu a avut puterea juridică de a modifica o hotărâre de consiliu (luată la câteva zile după convenirea asupra preţului, în comisia de negociere). Mai mult, primarul a arătat că plata terenurilor în baza HG 577 poate fi făcută „în doi ani, din trei în trei luni” şi că el nu a influenţat cu nimic stabilirea preţului.  Un alt argument important invocat de primarul Falcă a fost acela că nici Prefectura, nici Curtea de Conturi, nu au sesizat ilegalităţi în tranzacţia cu terenul Fabricii de Zahăr.
Radu Vasil şi Francisc Demeter: "Nu am pus la cale niciun plan, aşa cum se spune în rechizitoriu"Cei doi reprezentanţi ai firmei SC Elecon Plus SRL au avut declaraţii aproape identice, aflându-se de-altfel în faţa aceloraşi acuzaţii. În primul rând, despre casa din strada Caragiale, cei doi confirmă faptele redate de primarul Gheorghe Falcă, în sensul că acesta nu a fost de-acord cu preţul stabilit (100.000 euro, format din apartament + diferenţa) şi că soţia sa l-ar fi convins să accepte în cele din urmă tranzacţia, pe care ea însăşi a negociat-o. Radu Vasil şi Demter Francisc au recunoscut că se ocupă cu "achiziţia de apartamente, pe care le renovăm şi apoi le vindem", în cazul "Caragiale" apelând la Ela Falcă pentru sfaturi în domeniul arhitecturii interioare. "Ne cunoşteam, am zis să-i cerem părerea cu privire la renovarea imobilului şi pe parcurs i-a plăcut", a spus acelaşi Radu Vasil. Francisc Demter a dezvăluit că dacă Ela Falcă a văzut apartamentul în aprilie 2004, iar "după o săptămână, la începutul lui mai 2004", i-a anunţat că i-ar plăcea să-l cumpere. Astfel, cei doi au continuat renovările, pe banii lor, conform indicaţiilor soţiei primarului, înţelegându-se să stabilească ulterior un preţ, în funcţie de cheltuielile pe care le-au avut cei doi. "Soţii Falcă nu au fost cumpărători mai speciali", au asigurat cei doi, în cei 100.000 euro fiind inclus şi un "adaos comercial". Preţul a fost calculat în luna ianuarie, iar primarul nu a fost de-acord în prima fază. Un aspect important este însă faptul că asupra casei din strada Caragiale a fost făcută o evaluare în vederea obţinerii unui credit de către cei doi asociaţi, pentru care au dorit să garanteze cu imobilul. "Diferenţa de evaluare estimată la 100.000 euro apare pentru că raportul solicitat de noi nu este în concordanţă cu realitatea. S-a luat în considerare suprafaţa întregii curţi, nu s-a ţinut că de fapt este vorba doar de un apartament", a spus Radu Vasil, incluzând printre omisiunile celor care au făcut raportul comandat de ei şi caracteristicile de construcţie ale imobilului, faţă de care a ridicat obiecţii şi primarul Falcă. "Umflarea" valorii din raport ar fi fost şi în interesul evaluatorului, care s-ar fi ales cu un comision mai mare, dar şi în interesul celor doi asociaţi, în vederea obţinerii creditului. Însă, din tranzacţia cu familia Falcă, cei doi asociaţi au spus că „am obţinut preţul pe care ni-l doream”. Radu Vasil a mai precizat că imobilul din strada Caragiale este singurul pentru amenajarea căruia s-a consultat cu Ela Falcă. Despre terenul Fabricii de Zahăr, Vasil şi Demeter au dezvăluit că aveau în plan dezvoltarea unui complex imobiliar, cerând consultanţă inclusiv pentru construirea unui mall. "Intenţia nu a fost să vindem terenul. Atunci când am văzut că merge foarte greu (problemele cu ridicarea cadastrală, lipsa utilităţilor, n.r.), am zis că nu merită investiţia", a spus Radu Vasil. Acesta a precizat că preţul de 16 euro+TVA pe metru pătrat i s-a părut scump, "având în vedere tranzacţiile anterioare" şi că în clădirile din zonă investiseră deja peste 100.000 de euro. Mai departe, Vasil spune că "greşeala" procurorilor a fost că nu au luat în considerare faptul că în suma de 2.900.000 euro primită de la societatea timişoreană „Plaza” erau incluse terenurile, dar şi clădirile din perimetrul fostei Fabrici de Zahăr. Astfel, diferenţa ar fi bătătoare la ochi pentru că în tranzacţia cu Primăria Arad au intrat doar terenurile.  "Tot timpul am făcut studii şi am căutat proiecte şi parteneri de afaceri pentru teren", a spus Francisc Demeter, spunând că în acest context l-a contactat pe Dorel Talpeş, un consultant timişorean care i-a pus pe asociaţi în legătură cu firma care a cumpărat de la ei terenul şi clădirile fostei fabrici de zahăr. Totuşi, Vasil şi Demeter susţin că nu au fost informaţi cu privire la necesitatea realizării lucrărilor de ridicare cadastrală, pe banii lor, în momentul negocierilor.  De precizat că într-o primă fază, Vasil şi Demter au cerut doar 6000 de metri pătraţi, ulterior solicitând toată suprafaţa (în jur de 54.000 metri pătraţi) pentru a putea să-şi dezvolte proiectele în mod corespunzător. 
Florica Popa: "nu s-a pus problema ca o firmă ce cumpără să aibă de gând să vândă terenul"Învinuita Florica Popa a explicat cum acea comisie de negociere a fost abilitată de Consiliul Local doar să stabilească preţul, în condiţiile în care în HG 577/2002 sunt prezentate anumite „criterii necuantificabile”. În plus, Popa a explicat cum acel protocol încheiat pe 26 ianuarie 2006 (hotărârea a fost aprobată de CLM pe data de 19) se justifica în ideea convenirii asupra faptului că societatea Elecon trebuia să plătească pentru acele ridicări cadastrale, însă "nu le putea face înainte pentru că exista posibilitatea ca hotărârea să nu fie adoptată de către Consiliul Local".  În continuare, "în alte situaţii când am depăşit termenul din procesul-verbal (60 de zile, procesul verbal al negocierii din 5 decembrie, n.r.) nu am întocmit protocol pentru că existau făcute demersuri pentru lucrările cadastrale". Un alt aspect precizat a fost că pentru terenul Fabricii de zahăr nu s-a putut organiza licitaţie pentru că era deja în folosinţa gratuită a SC Elecon Plus SRL, ca proprietar al clădirilor din zonă. Despre informarea celor de la Elecon cu privire la necesitatea efectuării ridicărilor cadastrale, Florica Popa nu a putut garanta că aceştia au fost în vreun fel informaţi. În schimb, Florica Popa a precizat că în negocierile în baza HG 577 purtate de comisia din Primăria Arad, "nu s-a pus problema ca o firmă ce cumpără să aibă de gând să vândă terenul". În ordonanţa 577/2002, se specifică faptul că se poate vinde terenul aferent construcţiilor se poate vinde "pentru buna desfălurare a activităţii respective". Popa a mai fost întrebată dacă pe timpul negocierilor pentru terenul Fabrica de zahăr, primarul s-a interesat în vreun fel de mersul lucrurilor. Răspunsul a fost negativ.

Sursa: Observator.info