Alternativa Civică Arădeană a apărut din lipsa unei... „alternative la ceea ce există în peisajul public local, pentru cei 70 la sută dintre arădenii care în mod obişnuit nu se mai prezintă la vot.  Nu ne propunem să fim o alternativă politică, ci un drept la replică al acestor oameni faţă de acei politicieni care nu îşi onorează promisiunile, faţă de cei din administraţie care nu sunt întotdeauna la înălţimea misiunii pe care o au”, a spus Andrei Ando, unul dintre membrii fondatori ai Alternativei. Astfel, noua asociaţie civică arădeană „nu îşi propune să fie un adversar sau un prieten al adminsitraţiei”, misiunea ei fiind de a completa activitatea administrativă arădeană acolo unde va fi nevoie. Non-partizanatul politic a fost subliniat şi de către Sebastian Bulumac, acesta subliniind că în conformitate cu declaraţia de intenţie a asociaţiei, „nu dorim să fim să fim un apendice al unui partid politic, drept pentru care unul dintre criteriile de adeziune la Alternativa este ca persoana în cauză să nu fie membră al unui partid politic sau să nu ocupe posturi obţinute în urma unor decizii politice.”  Bulumac a mai prezentat şi obiectivele Alternativei, printre acestea regăsindu-se: implicarea cetăţenilor în elaborarea deciziilor şi politicilor publice, în rezolvarea problemelor comunităţii;  asigurarea transparenţei în funcţionarea instituţiilor publice şi creşterea responsabilităţilor lor în raport cu cetăţenii, ca beneficiari direcţi ai serviciilor publice; realizarea controlului civic în privinţa funcţionării pe principii democratice a instituţiilor publice; promovarea elitelor din domeniiile economic, social, cultural, învăţământ, culte, respectiv protejarea şi promovarea valorilor arădene.” Bujor Buda, preşedintele asociaţiei Pro Urbe, dar care a subliniat că la lansarea Alternativei a fost prezent în nume personal, a spus despre noua iniţiativă civică arădenă că este una „absolut necesară”. Astfel, Bujor Buda şi-a manifestat speranţa într-o colaborare frucutoasă între ONG-urile arădene, prin intermediul Alternativei, care să aibă ca rezultat şi protejarea patrimoniului construit al Aradului. Un exemplu ar fi transformarea clădirii fostei fabrici „Marta” într-un loc al „activităţilor de nebunie culturală”. Actorul şi revoluţionarul Valentin Voicilă a vorbit de asemenea despre importanţa unei asociaţii de tipul Alternativei Civice Arădene, amintind că a avut personal o astfel de iniţiativă, în urmă cu mai mulţi ani. „Trăim o vreme când doar se mimează personalitatea, când o persoană plăteşte mai mulţi bani în campania electorală decât poate primeşte în patru ani de muncă. Există atât o arhitectulă vizuală a oraşului, cât şi una culturală, istorică, ce trebuie cultivată”, a enunţat Valentin Voicilă unul dintre dezideratele sale în raport cu Alternativa, dar şi cu alte activităţi civice arădene. Medicul Dana Negru a abordat problema luptei arădenilor pentru a li se respecta drepturile. „În ţara noastră se încalcă multe drepturi, avem un drept la sănătate, dar care nu este asigurat de fapt”, a spus Dana Negru, referindu-se la sistemul sanitar românesc în întregime. Astfel, societatea civilă ar avea rolul de a se bate pentru ca aceste drepturi să fie respectate, prin sancţionarea celor care sunt obligaţi să acţioneze, dar nu o fac. Oamenilor politici sau ONG-urilor legate într-un fel sau altul de partide, le va fi oprit accesul şi în Consiliul Local Civic. Dan Artimon spune că acest organism va fi „un forum de dezbateri, de idei, de căutare a unor soluţii şi proiecte ce vor fi înaintate autorităţilor competente. Există o grilă  de acces în CLC, am hotărât să limităm accesul persoanelor având legături strânse cu filialele politice locale sau raţional privite cu suspiciune de cei din exterior, că ar reprezenta un partid politic”, a precizat Dan Artimon. Alternativa doreşte ca şedinţele Consiliului Local Civic să se desfăşoare în sala 70 a Primăriei, acolo unde se ţin şi şedinţele Consiliului Local Municipal.

Sursa: Observator.info