– Vă propun ca temă de discuţie caracterul unui oraş, caracter care se manifestă, în primul rând, prin cultură. Deseori spunem că există prea puţine posibilităţi de recreere în Arad dar pe de altă parte nu putem să ignorăm faptul că totuşi există un reviriment în ceea ce priveşte fenomenul cultural local – teatrul, filarmonica, activităţi culturale în judeţ – sunt evenimente care se organizează pentru a umple calitativ golul din timpul liber al arădeanului. Pentru a discuta despre acest fenomen i-am invitat la un dialog pe viceprimarul municipiului Arad, dl. Levente Bognar, respectiv pe dl. Adrian Ţolea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Începem discuţia de la ce este mai important, inclusiv atunci când discutăm despre cultură, şi anume de la bani. La Consiliul Judeţean a fost deja aprobat bugetul săptămâna trecută iar în ceea ce priveşte primăria, azi va exista o dezbatere publică pe tema bugetului, care cuprinde şi sumele alocate instituţiilor de cultură locale. şi pentru că la Consiliul Judeţean deja ştim care vor fi fondurile alocate culturii anul acesta, vă invit să vedem domnule Ţolea în ce măsură anul de recesiune 2010 va influenţa activităţile culturale.A. Ţ.: – Da, aveţi dreptate, în şedinţa care s-a desfăşurat de curând la Consiliul Judeţean noi am aprobat bugetul acestei instituţii pentru anul 2010. În cadrul acestui buget avem sume alocate activităţilor culturale şi pot spune că ele sunt aproximativ egale cu cele de anul trecut, respectiv 1.750.000 lei pentru calendarul evenimentelor culturale susţinute de Consiliul Judeţean prin Centrul Cultural Judeţean Arad şi 1.200.000 lei pentru licitaţiile de proiecte, licitaţii unde pot accesa aceste fonduri asociaţiile, fundaţiile, ONG-urile, dar şi universităţile sau Inspectoratul şcolar.– D-le. Bognar, la nivel de municipiu, din păcate, recesiunea se simte: teatrul va avea un buget mai mic faţă de anul trecut, nici filarmonica nu va avea fonduri mai mari faţă de anul 2009 cu care să poată să organizeze toate acele proiecte pe care le-a derulat şi în anii precedenţi şi pe care le preconizează şi anul acesta. Iar dacă discutăm despre Casa de Cultură a Municipiului, aici banii sunt cu 49% mai puţini decât în 2009.L. B.: – Este drept că problema finanţării culturii trebuie să presupună un venit corespunzător pentru a asigura finanţarea acestor instituţii. În ceea ce priveşte finanţarea culturii arădene avem sarcina, în primul rând, de a asigura funcţionarea celor 4 instituţii de cultură pe care le avem în municipiu: casa de cultură, teatrul, filarmonica şi teatrul de marionete, dar pe lângă asta organizăm nişte evenimente, să le zicem mai puţin convenţionale, şi anume acele evenimente în spaţii publice care sunt caracteristice perioadei de vară: Zilele Aradului sau concerte în aer liber ori alte evenimente, specifice multiculturalităţii oraşului nostru. Dacă bugetul total pe care l-am calculat se va aproba joi, din suma de 343 milioane lei, adică aproximativ 85 de milioane de euro, un procent de 4,8 la sută, deci cam 4 milioane de euro vor fi arondate fenomenului cultural. Casa de Cultură ar avea un buget de 1,6 milioane lei, Teatrul 3,5 milioane lei, Teatrul de Marionete 1,8 milioane lei, iar Filarmonica 5,1 milioane lei. La finanţarea acestor instituţii nu am luat în calcul şi cheltuielile care se referă la partea de reparaţii sau investiţii mari.A. Ţ.: – Eu vreau să adaug că avem la nivelul Consiliului Judeţean în subordine câteva instituţii de cultură foarte importante: Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Şcoala Populară de Artă şi Centrul Cultural Judeţean. În bugetul Consiliului Judeţean fiecare din aceste instituţii se regăseşte cu sume destinate activităţii specifice pe care o au.

– Domnule Bognar, am observat că la nivelul municipiului Teatrul de Marionete primeşte o sumă mai mare faţă de cea de anul trecut în timp ce Casa de Cultură primeşte cam la jumătatea alocaţiei din anul 2009. Cum se explică asta?L. B.: – Sunt câteva evenimente care vor fi eliminate sau reduse faţă de situaţia din anul trecut şi după ce vom obţine bugetul vom vedea cum vom dimensiona programul Casei de Cultură, dar la celelalte trei instituţii bugetele sunt asemănătoare celor de anul trecut, cu un plus pentru teatrul de Marionete. Plănuim o colaborare cu oraşul Pecs, oraş înfrăţit cu Aradul, care acum este capitală culturală europeană.A. Ţ.: – În ceea ce priveşte Centrul cultural judeţean, şcoala populară de artă, Muzeu şi Bibliotecă bugetele sunt aproximativ cele de anul trecut, ele sunt trecute pe site-ul Consiliului Judeţean şi pot fi consultate de către oricine doreşte acest lucru. În privinţa bibliotecii, există o sumă alocată pentru realizarea unei biblioteci de cartier, în Grădişte, la şcoala “Aron Cotruş” (Şcoala Generală nr. 13) unde s-a identificat un spaţiu care nu este folosit de către şcoală şi care va fi folosit în acest scop.– Care vor fi principalele repere culturale ale anului 2010, atât la nivel municipal, cât şi la nivel judeţean?L. B.: – Încercăm ca fiecare instituţie culturală din municipiu să aibă un eveniment specific: la teatru va fi Festivalul Teatrului Clasic, la Teatrul de Marionete va exista Festivalul Eromarionete, la Filarmonică va fi Festivalul vienez, iar dacă anul trecut a fost an Haydn, anul acesta este an Chopin, cu o gală de operă în aer liber, vom avea în plus Zilele Aradului, Festivalul underground şi Festivalul rock de la Port Arthur organizate de Casa de Cultură. De asemenea, încercăm să menţinem  ca eveniment şi în acest an Festivalul Fanfarelor.– Putem spune că a coborât cultura în stradă…L. B.: – Da, acest lucru este deja o tendinţă europeană, aceea de a aduce cultura, arta aproape de om, în spaţii publice. Pe vremea când eu eram copil, în fiecare duminică în parc era un concert de fanfară, foarte îndrăgit de cetăţenii oraşului. De fapt, acesta este şi un principiu european: accesibilizarea culturii pentru toţi cetăţenii.A. Ţ.: – Această abordare europeană se regăseşte şi în studiile pe care noi le-am făcut, atunci când am realizat strategia culturală a judeţului Arad pentru perioada 2010-2014, iar la întrebările noastre arădenii au răspuns că îşi doresc să participe la manifestări culturale în spaţii neconvenţionale, în cartiere, în parcuri, în pieţe.   – Revenind la principalele repere ale judeţului trebuie să vă întreb dacă şi anul acesta va continua acea campanie – Cetate Culturală a Aradului.A. Ţ.: – Da, ea va continua şi aş vrea să vă spun că în calendarul pe care l-am întocmit pentru anul 2010 se regăsesc o serie întreagă de evenimente de tradiţie, unele aflate la a 41-a ediţie – Festivalul interjudeţean de folclor care se desfăşoară la Moneasa, în teatrul de vară, pe care l-am modernizat anul trecut şi care şi în acest an va beneficia de îmbunătăţirea condiţiilor existente acolo – dar şi alte evenimente care au început anul trecut şi vor continua în acest an. Printre ele există şi proiectul pe care l-aţi menţionat – Cetatea culturală a Aradului – un proiect inspirat din proiectul european – capitală culturală europeană. Acest proiect european l-am copiat la nivelul judeţului Arad şi timp de 6 luni vom fi prezenţi succesiv în toate cele 9 oraşe ale judeţului nostru. Până acum am fost prezenţi câte 6 luni la Pecica, la Lipova şi la Sântana, şi urmează ca alte două oraşe să găzduiască acest proiect. Programele culturale oferite prin acest proiect vor fi de cea mai bună calitate şi ilustrează colaborarea dintre instituţiile subordonate atât Consiliului Judeţean cât şi consiliului Municipal. Mai avem câteva proiecte, printre care şi Autentic fest, care este la a doua ediţie şi de fapt este un concurs între formaţiile şi ansamblurile de dansuri populare. El s-a organizat şi aşa va fi şi în acest an, pe faza zonală, pe 3 zone folclorice foarte importante din judeţul nostru – la Lipova pentru valea Mureşului, la Şiria pentru câmpia şi podgoria Aradului şi la Tăcăşele, cu ocazia Nedeii de la Tăcăşele, pentru valea Crişului Alb, iar finala se va desfăşura la Moneasa. Sunt foarte multe comunităţi locale care şi-au înfiinţat formaţii pentru a participa la acest concurs, dotat cu premii substanţiale – anul trecut, de exemplu, marele premiu a constat în suma de 3.000 de lei. Un alt festival început anul trecut care va continua şi în acest an este Sărbătoarea vinului în podgoria Aradului, o încercare a noastră de a promova această zonă bogată şi deosebită a judeţului nostru. În cele 4 comune – Ghioroc, Păuliş, Covăsânţ, Şiria – şi oraşul Pâncota pentru că localitatea Măderat aparţine de acest oraş, în luna septembrie vom organiza spectacole importante, promovarea producătorilor de vin şi alte lucruri interesante pentru cetăţenii de acolo. Va mai exista şi Târgul de produse şi preparate culinare tradiţionale care va fi organizat în municipiu, apoi Caravana tradiţiilor de iarnă – un turneu de colinde desfăşurat în 15-16 comune şi care va avea loc în luna decembrie, înaintea sărbătorii Naşterii Mântuitorului. De asemenea, la Bizere, unde se găseşte acel sit arheologic foarte important vom avea un eveniment deosebit. Aş adăuga Festivalul vânătorilor, Festivalul codrenilor, apoi Praznicul de pită nouă de la Beliu, Festivalul clătitelor de la Moneasa, aflat la a 10-a ediţie.– Aţi făcut o enumerare a evenimentelor care au început de mai mulţi ani sau anul trecut. Există şi manifestări la care se va renunţa în acest an, prin nefinanţare, atât la nivel municipal cât şi judeţean?L. B.: – Noi nu am dori să dispară anumite evenimente, ci doar să reducem amploarea acestora. Evenimentele mai puţin cunoscute vor fi mai puţin sprijinite, dar cele care sunt îndrăgite de arădeni şi care înseamnă şi pentru oraşul nostru un punct de atracţie vor fi sprijinite. Eu cred că trebuie să existe o permanentă colaborare între instituţiile aflate sub controlul Consiliului Judeţean şi al Consiliului Local, pentru că nu putem privi Aradul numai din perspectiva judeţului sau numai din perspectiva municipiului.A. Ţ.: – Noi am avut astfel de întâlniri şi discuţii unul cu celălalt pe acest subiect, dar şi comisiile de cultură din cele două consilii – judeţean şi municipal au discutat şi au încercat să se pună de acord pentru a face un calendar oarecum sincronizat, dar şi pentru a face ca lucrurile să decurgă cât mai bine pentru arădeni. Eu cred că toţi cetăţenii judeţului Arad ar trebui să aibă acces egal la actul de cultură. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean încearcă să-şi retragă implicarea în manifestări de genul “fiii satului” care au o importanţă locală deosebită dar vrem să ne concentrăm pe acţiuni de amploare mai mare, acţiuni care să ducă la păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor şi la păstrarea autenticului.– D-le. Bognar, dacă discutăm despre o strategie culturală comună a Aradului, o corelare între municipiu şi judeţ, nu putem face abstracţie de studiul referitor la consumul de cultură şi la consumatorii de cultură, care a fost realizat în municipiu, un studiu pe care v-aş ruga să ni-l lecturaţi, cel puţin în ceea ce priveşte principalele sale repere.L. B.: – Dorinţa de a elabora această strategie a fost aceea de a analiza consumul cultural şi de a veni în întâmpinarea solicitărilor arădenilor. Unul dintre scopurile studiului a fost acela de a menţiona cel mai important eveniment la care respondentul a participat în ultimul an, iar aproximativ 19% au menţionat Zilele Aradului, concerte – 12%, Festivalul berii – 6,5 %, Festivalul vinului – 6,5%. Putem spune, asadar, că acestea au fost unele dintre principalele repere.– Pe ce eşantion s-a realizat acest studiu?L. B.: – Eşantionul a fost strict realizat de sociologi din Timişoara, pe aproximativ 1.500 de persoane, un eşantion reprezentativ. Noi am cerut ca studiul să fie făcut de către specialişti, nu de către noi, pentru a nu fi interpretat în mod subiectiv. De asemenea, 6,5% dintre arădeni au menţionat manifestările de la Revelion, expoziţii – 4%, teatru – 5%, dar la film avem o scădere, doar 0,1% dintre arădeni. O altă întrebare a fost cea referitoare la cum îşi petrece timpul liber arădeanul, iar 34% din respondenţi au menţionat relaxarea, cei care privesc la televizor sau ascultă muzică – 22%, plimbare – 12%, lectură – 6,8%, activităţi gospodăreşti – 6,5%. Noi am dorit ca acest sondaj să fie o bază de plecare, deci banii publici cheltuiţi pe manifestări să atragă cât mai mulţi cetăţeni, să aibă un impact cât mai mare.– D-le Ţolea, la nivel de judeţ care sunt principalele repere ale strategiei culturale? Există un studiu asemănător celui realizat în municipiu?A. Ţ.: – Şi noi, ca şi colegii de la consiliul municipal, avem un astfel de studiu realizat în parteneriat cu Institutul Intercultural din Timişoara şi cu Facultatea de sociologie de acolo, alegând acelaşi consultant pentru a crea o continuitate în ceea ce priveşte strategia aplicată pentru municipiu şi judeţ. Primul studiu realizat de noi a fost în anul 2002, iar apoi în 2009, raportându-ne la studiul realizat de consiliul municipal în 2008. Şi în studiul nostru se confirmă profesionalismul de care dau dovadă angajaţii Filarmonicii şi ai Teatrului, ei fiind pe un trend ascendent din 2002 încoace. Am avut şi un studiu statistic realizat de Centrul Cultural Judeţean în care am întrebat toate primăriile din judeţ ce sume s-au investit într-un interval de 4 ani pentru activităţi culturale sau în reabilitarea căminelor culturale, apoi am avut câteva work-shopuri la care au participat toţi actorii culturali, dezbateri din care a rezultat această strategie. Noi avem şi un plan de acţiune concret, cu 5 obiective strategice foarte mari. Practic, ne dorim să avem o viaţă culturală cât mai atractivă şi mai dinamică la nivelul judeţului Arad şi ea să devină reprezentativă la nivel regional, naţional şi internaţional şi vrem să îmbunătăţim participarea cetăţenilor la această viaţă culturală. Cum am spus, bugetul de anul acesta este aproximativ egal cu cel de anul trecut dar este mult mai mare faţă de cel din 2008 şi cred că de abia acum ne apropiem de o oarecare normalitate, pentru că din studiile efectuate de noi am înţeles că prezenţa noastră, ca instituţie, la nivel rural şi mic urban trebuie să crească şi acest lucru se face doar investind. Sume foarte importante s-au investit şi se investesc în îmbunătăţirea infrastructurii culturale, în renovarea de cămine culturale, atât în plan exterior, cât şi interior. În multe localităţi s-au accesat fonduri europene pe măsura 3.2.2., pentru realizarea infrastructurii locale – apă, drumuri, canalizare – dar dacă în acele proiecte s-a trecut şi reabilitarea căminului cultural s-a obţinut un punctaj suplimentar, iar asta a sprijinit dezvoltarea institutiilor de cultură rurale.– Într-o discuţie avută cu primarul oraşului Sebiş, dl. Gheorghe Feieş, dumnealui mi-a spus că din cauza recesiunii, a crizei, a banilor care nu vin aşa cum erau ei programaţi, va fi nevoit să oprească pentru o perioadă lucrările la Casa de cultură a oraşului Sebiş, o clădire care se vroia a fi un centru cultural al zonei.A. Ţ.: – Da, am fost acolo, am văzut-o, ea este într-un stadiu destul de avansat de execuţie şi sunt sume alocate în bugetul pe 2010 şi pentru continuarea acelor lucrări. Noi venim în sprijinul acelei comunităţi, dar pentru că mai e nevoie de mulţi bani, poate ea nu va fi finalizată în acest an. Noi ne-am propus ca în toate oraşele judeţului Arad să avem câte o casă de cultură bine pusă la punct. Apropo de Sebiş, noi am alocat suma de 30.000 de lei pentru Festivalul de muzică de la Sebiş, care este la ediţia a 11-a în acest an.– V-aş ruga să comentaţi afirmaţia premierului Boc care spunea că ar trebui ca în acest an să se termine cu festivalurile, pentru că nu mai sunt fonduri pentru a le finanţa.A. Ţ.: – Am auzit şi eu declaraţia dată de dl. prim-ministru şi cred că s-a referit la toate acele zile sau sărbători ale localităţilor. Trecem printr-o criză şi nu ne putem permite să finanţăm orice fel de acţiuni şi cred că trebuie să ne axăm pe ceea ce înseamnă evenimente cultural-artistice de calitate. De fapt, dacă ne gândim la o definiţie a culturii, automat vom vedea în ce direcţie trebuie să ducem aceşti bani publici. Nu voi fi niciodată de acord cu susţinerea unor spectacole de o calitate îndoielnică.– Aş vrea să vă întreb, d-le. Bognar, dacă vor fi evenimente noi care vor fi cuprinse în calendarul cultural al municipiului Arad?L. B.: – Nu pot să vă spun de evenimente totalmente noi, ci doar de nişte programe pe care vrem să le încadrăm în cadrul evenimentelor tradiţionale. De exemplu, dacă anul trecut a venit o orchestră la un concet, anul acesta va veni o altă orchestră. Noi am vrut ca programul nostru să aibă o anumită tradiţie deja şi acest lucru l-am constatat şi la colegii noştri din Pecs. Din păcate, noi n-am reuşit tipărirea programului cultural deoarece n-am avut bugetul aprobat, dar, în mare noi am creionat calendarul evenimentelor culturale care vor avea loc în acest an. Eu cred că Aradul este dezavantajat în comparaţie cu Timişoara sau Cluj-Napoca pentru că noi nu primim finanţare de la stat, pe când instituţii culturale din aceste oraşe se bucură de acest lucru, şi asta s-a întâmplat indiferent de guvernarea care a fost. Eu cred că în perioada de criză, când cetăţeanul nu are satisfacţii economice, cultura n-ar trebui neglijată, adică dacă la criza economică se adaugă şi o criză culturală sau spirituală, acest lucru nu este bun pentru societate.– D-le Ţolea, la nivelul activităţii culturale judeţene sunt noutăţi?A. Ţ.: – Da, dar înainte de a vă răspunde la întrebare aş vrea să vă mai prezint o diferenţă care a rezultat din studiul întreprins de noi. La nivelul municipiului Arad cetăţenii îşi doresc diversitate şi calitate şi asta pentru că locuitorii oraşului nostru au avut parte de-a lungul timpului de evenimente culturale şi au devenit mai selectivi, mai pretenţioşi. La nivel judeţean, însă, apare cerinţa arădenilor pentru diversitate, dar şi pentru noutate, ceea ce ne arată foarte clar că oamenii din judeţ nu au avut parte de atâtea spectacole şi, sigur, ei sunt dornici de ceva nou. Ca acţiuni trecute în calendarul pe 2010 şi care reprezintă noutăţi am să vă dau câteva exemple: în primul rând festivalul de folclor “Ioan T. Florea” care va fi la ediţia I-a, la Covăsânţ, festival care va fi dedicat doar soliştilor din judeţul Arad. Apoi, vreau să menţionez Festivalul părădăicilor de la Macea, vom participa cofinanţând gala de operă Open Air care va avea loc în Parcul Reconcilierii, ne vom alătura efortului la Festivalul Fanfarelor. Vor mai exista acele conferinţe culturale care au existat acum câţiva ani, la care vom invita mari personalităţi: Horia Tismăneanu, Horia Patapievici, Dan Puric, Teodor Baconschi. Vom co-finanţa un turneu judeţean UTA old boys în marile localităţi din judeţ, avem sume care vor fi destinate producţiilor editoriale, vrem să facem 4 busturi noi – Sabin Drăgoi la Petriş, Ion Vidu la Mânerău, Mihai Veliciu la Şepreuş, şi Teodor Ceontea în Arad, în faţa Facultăţii de teologie. Nu în ultimul rând festivalul “Mesagerii Naşterii Domnului”, de fapt, un turneu în care se vor interpreta cântece specifice în cadrul bisericilor neoprotestante. O ultimă idee pe care aş vrea s-o spun este aceea că dacă pentru noi anul 2009 a însemnat realizarea unei noi strategii culturale pentru perioada 2010-2014, în acest an vom începe munca foarte serioasă pentru o nouă strategie turistică a judeţului Arad pe care vrem s-o finalizăm la începutul anului viitor. Vom avea o participare mai mare la târgurile internaţionale, vom face materiale, broşuri, calendare, cărţi poştale, hărţi turistice, indicatoare turistice pentru că vrem ca toată această frumuseţe şi bogăţie pe care o avem la nivelul judeţului Arad să o putem promova cât mai bine.L. B.: – Aradul doreşte să devină un pol cultural regional, şi fiind perioadă de criză noi trebuie să oferim cetăţenilor care, probabil, nu vor avea suficiente resurse pentru a merge în concediu în alte părţi, posibilitatea să-şi petreacă timpul liber în judeţul nostru.– Este cultura emblematică pentru judeţul Arad?A. Ţ.: – Da, este şi trebuie să fie şi în continuare.L. B.: – Şi eu spun că da, deoarece instituţiile cultuale arădene sunt de nivel european, au producţii de care putem fi mândri. Noi vrem să fie cât mai mulţi arădeni prezenţi la aceste evenimente culturale şi trebuie să găsim finanţarea pentru ca nivelul şi calitatea evenimentelor culturale să fie euro-compatibile, iar Aradul să devină un pol de atractivitate culturală în regiune.

Sursa: Observator.info