Membrii asociaţiei Alternativa Civică Arădeană şi-au prezentat sâmbătă seara cel mai important proiect: constituirea unui Consiliu Local Civic Arădean, un organism înfiinţat asemeni Consiliului Local Municipal, însă format din ONG-uri arădene sau personalităţi ale Aradului. Ceremonia de lansare a avut loc la mezaninul Hotelului Continental şi s-a bucurat de prezenţa reputatului politolog, rector al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, Cristian Pârvulescu. Evenimentul nu a fost însă unul deosebit doar prin prisma prezenţei lui Cristian Pârvulescu, ci şi prin numărul sau calitatea celor prezenţi: reprezentanţi de marcă ai societăţii civile arădene, directori de presă, politicieni. Au moderat discuţiile cei trei membri fondatori ai asociaţiei Alternativa Arădeană, Andrei Ando, Dan Artimon şi Sebastian Bulumac. De asemenea, alături de ei au stat la prezidiu Bujor Buda şi Valentin Voicilă, şi invitatul special, Cristian Pârvulescu. După prezentarea ideii Consiliului Local Civic, profesorului Pârvulescu i-a revenit misiunea de a aduce argumente teoretice pentru necesitatea existenţei unei societăţi civile puternice, alimentată de implicarea conştientă a cetăţenilor în problemele urbei. Argumentul profesorului Pârvulescu a fost acela că societatea civilă trebuie să fie „componentă organică a societăţii, când cetăţenii îşi asumă rolul şi locul în societate”. Consiliul Local Civic arădean va funcţiona în baza unui „Gentlemen’s agreement”, având o structură similară Consiliului Local Municipal, pe comisii şi mod de lucru. La prima şedinţă ordinară a CLC Arad, prevăzută pentru ultima săptămână a lunii martie, membrii vor elabora, dezbate şi aproba regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia.Prima şedinţă ordinară a Consiliului Local Civic Arădean va avea loc în ultima săptămână a lunii martie, membrii urmând a elabora, dezbate şi aproba regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia. În prezentarea ideii de Consiliu Local Civic, promotorii proiectului au specificat că acesta nu va avea personalitate juridică, ci va funcţiona în baza unui „Gentlemen’s agreement”.  Altfel, CLC Arad urmează să funcţioneze asemeni CLM: se va întruni în şedinţe ordinare lunare sau extraordinare în funcţie de necesităţi, va fi organizat pe comisii de specialitate, va avea un secretariat, un departament de relaţii cu publicul şi un departament de relaţii externe. De asemenea, în cadrul şedinţei au mai fost prezentate şi obiectivele CLC Arad, printre care regăsim: crearea unei interfeţe active între nevoile, problemele, aşteptările comunităţii locale şi autorităţile locale sau centrale; dezvoltarea spiritului civic şi a conştiinţei de cetăţean; promovarea identităţii Aradului, a patrimoniului şi a valorilor sale; dezvoltarea şi realizarea unor proiecte şi acţiuni concrete pe domenii de interes public. Membrii asociaţiei Alternativa Civică Arădeană au mai specificat faptul că din CLC Arad nu pot face parte personalităţi publice locale şi naţionale care sunt şi deţin funcţii importante în administraţia publică sau centrală sau în partidele politice, Consiliul urmând a fi un organism independent faţă de partidele politice, agenţi economici, autorităţi publice locale sau centrale.

Nevoia de un Consiliu Local Civic Arădean: „atunci când oraşul ia un împrumut pe 15-20 de ani, să vedem pe ce sunt cheltuiţi acei bani”Ideea totalei independenţe politice a membrilor asociaţiei Alternativa şi a proiectului lor, Consiliul Local Civic Arădean, a fost repetată destul de des. Un motiv ar putea fi acesta: „noi nu dorim să intrăm în politică. Au fost persoane care din secunda doi a înfiinţării acestei asociaţii au spus că ăla vrea să fie primar, sau că celălalt vrea să intre în Consiliul Local”, a mărturisit Andrei Ando în faţa asistenţei. „Dorim să coagulăm un grup activ de oameni, vrem să fie implicare, vrem să se producă o schimbare. Există decizii luate în Consiliul Local care ne afectează viaţa: când oraşul contractează un împrumut pe 15-20 de ani, este normal să avem un dialog prin care să vedem cum se vor cheltui acei bani. Nu am ştiut cum va arăta platoul din faţa Palatului Administrativ, nimeni nu cunoaşte de ce domnul Seceanschi (Cornel Seceanschi, fostul director al CET Lignit) a trebuit să plece de la CET. În CLM ţi se permite să vorbeşti doar dacă este de-acord majoritatea. Noi dorim să se dea această posibilitate de dezbatere”, a descris acelaşi Andrei Ando, cu exemple, raţiunea de a fi a Consiliului Local Civic. Astfel, promotorii CLC Arad doresc o abordare echilibrată faţă de administraţia oraşului, dorind să îndeplinească acel rol de liant între aleşi şi alegători, nu „să ne erijăm neapărat într-un critic al administraţiei locale”. Din păcate pentru cei de la Alternativa, se pare că administraţia oraşului le-a dat un prim motiv de critică: a refuzat închirierea sălii festive din Palatul Administrativ pentru ziua de sâmbătă, motivând cu faptul că atunci pot avea loc doar...nunţi. Când cei de la Alternativa le-au transmis celor din Primărie că am intrat în Postul Paştelui, răspunsul primit a fost acela că ... „şantajăm administraţia locală”.În timpul evenimentului, o pondere însemnată a discuţiilor au avut-o eforturile diferitelor persoane din Arad sau din alte oraşe de a apăra specificul arhitectonic faţă de „ramele de plastic (geamuri termopan, n.r.)”, subiect deschis de către Bujor Buda. Valentin Voicilă a vorbit despre  dezamăgirea pe care o simte acum, la 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, deoarece „îmi pun întrebarea dacă  mai pot avea un ideal”. Sebastian Bulumac a prezentat o serie de proiecte pe care Alternativa Civică le va propune spre dezbatere în cadrul Consiliului Local Civic Arădean, în timp ce Dan Artimon a vorbit despre „cetăţenia activă” şi despre „importanţa unei voci comune a societăţii civile arădene”. Pârvulescu: „Să avem încredere în democraţie, pentru că ea este forma de guvernare care nu numai promite bunăstarea, ci o şi realizează”Discursul profesorului Cristian Pârvulescu a urmat un curs logic, ideea generală fiind prezentarea importanţei societăţii civile ca pavăză a democraţiei, „din ce în ce mai contestată în unele medii”. Primul reper în alocuţiunea lui Pârvulescu a fost problema antedezbătută a patrimoniului cultural-construit, exemplul politologului fiind oraşul Bruxelles, „distrus în anii 60-70 de antreprenorii imobiliari”. În capitala belgiană, un grup de ONG-uri au încercat „puţin prea târziu” să salveze frumuseţea oraşului, reuşind să stopeze în cele din urmă anarhia urbanistică. Venind spre discuţia despre CLC Arad, aici a identificat Cristian Pârvulescu un prim „rol al societăţii civile”: acela de a apăra identitatea oraşului în faţa unor „cerinţe ale pieţei”. Astfel, societatea civilă trebuie să fie dezvoltată şi în oraşele mai mici, precum Aradul, deoarece „nu ne putem aştepta ca la Bucureşti să existe democraţie dacă aici, la Arad, pe stradă, ea nu există.”  Mai departe, democraţia trebuie apărată împotriva unei tendinţe de a corupe, cauzată de putere. „Cei care îşi asumă puterea, dacă nu sunt limitaţi, tind să şi-o asume absolut. După cum spunea lordul Acton, puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut. Rolul unui Consiliu Local Civic nu este acela de alternativă, ci de a asigura un parteneriat real cu administraţia”, a mai spus Cristian Pârvulescu. În discuţia puţin mai amplă despre noile atacuri la adresa democraţiei (în principal „discuţii despre faptul că poate ar fi mai bună dictatura, inclusiv în ţări mai dezvoltate”), profesorul Pârvulescu a adus ideea democraţiei ca „formă de cooperare între diferitele minorităţi”, exemplul cel mai bun în acest sens fiind Uniunea Europeană. Aici, „nimeni nu poate forma o majoritate.”Cristian Pârvulescu a vorbit destul de mult despre rolul statului în relaţia cu ONG-urile sau chiar în suprimarea efectelor crizei econimice. În privinţa relaţiei cu asociaţiile non-guvernamentale, politologul a adus în discuţie o lege din Suedia, prin care Guvernul se obligă să finanţeze asociaţiile civice, recunoscându-le în acelaşi timp independenţa. În opinia lui Pârvulescu, această lege apără asociaţiile de tendinţa puterii de a se folosi de ele. Adevăratul pericol la adresa democraţiei a fost însă identificat în aparenta dezamăgire pe care o au oamenii faţă de democraţie, „care a promis tuturor bunăstare”. Aici, Cristian Pârvulescu se arată critic faţă de teoriile liberale (clasice sau neoliberale deopotrivă) care proclamă capacitatea autoreglatoare a pieţei, aducând argumentul că „în timpul crizei, Guvernele au fost chemate să intervină”. Însă, văzând că democraţia nu le aduce bunăstare, „unii se întreabă dacă nu cumva dictatura este mai bună” sau dacă „fundamentele pe care s-a construit societatea mai funcţionează”. „Ni se spune că piaţa reglează totul, însă în 2008 a lipsit, statul fiind chemat să intervină”, a reiterat Cristian Pârvulescu. În încheiere, invitatul special al celor de la asociţia Alternativa a legat ceea ce este prezentat mai sus de două asumpţii ale termenului de „societate civilă”: una „de componentă organică a societăţii, când cetăţenii îşi asumă rolul şi locul în societate”, şi una în „sens liberal, unde viciul este liber să se manifeste, iar statul nu are voie să intervină”. Cristian Pârvulescu pledează pentru primul înţeles al termenului de „societate civilă” deoarece „trebuie să avem încredere în democraţie, pentru că ea este forma de guvernare care nu numai promite bunăstarea, ci o şi realizează, cu condiţia ca cetăţenii să fie prezenţi în spaţiul comunităţii”. În concluzie, Cristian Pârvulescu a reafirmat rolul societăţii civile într-o democraţie, arătând că aceasta trebuie să devină activă, în mod special, atunci când societatea trece prin momente de criză economică sau identitară.
Propunerile Alternativei Civice Arădene pentru CLC Arad

Membrii Asociaţiei Alternativa Civică Arădeană au adus la cunoştinţă publicului câteva proiecte pe care doresc să le supună dezbaterii în prima şedinţă a Consiliului Local Civic Arădean. Astfel, ei s-au gândit la refacerea porţii Palatului Fischer-Elise de pe Bulevardul Revoluţiei, monument arhitectonic de o importanţă deosebită. Pe urmă, cei de la Alternativa doresc instalarea de totemuri personalizate cu însemnele Aradului la intrările în oraş, dar şi un monument amplasat în zona fostului stadion „Vagonul”, care să amintească de faptul că acolo s-a jucat primul meci de fotbal de pe teritoriul ţării noastre. Nu în ultimul rând, membrii asociaţiei Alternativa anunţă editarea unei reviste ce va conţine principalele teme dezbătute la şedinţele CLC, precum şi luări de poziţie ale diferitelor personalităţi arădene.

Sursa: Observator.info