În cursul dimineţii de ieri, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad, Ioan Mălăeş, alături de directorul APIA Arad, Gheorghe Alda, au avut o videoconferinţă, la sediul APIA Arad, cu ministrul Agriculturii Mihail Dumitru. În urma discuţiilor avute cu responsabilul agriculturii româneşti, s-au desprins mai multe informaţii utile pentru fermieri şi instituţiile din subordinea ministerului de resort. - Care este principala concluzie desprinsă în urma videoconferinţei?- Încă de la începutul discuţiilor, am primit toţi o veste bună. Spre deosebire de alte domenii sau ministere unde s-au anunţat şi s-a dat un anumit număr de disponibilizaţi, în cadrul structurilor subordante Agriculturii nu o să avem reduceri de personal. Dar, va urma în luna iunie a acestui an o evaluare a activităţii din direcţia noastră, urmând o redistribuire a personalului. O parte dintre angajaţi vor trece în structurile APIA sau SAPARD, practic va fi o reaşezare a personalului în interiorul instituţiilor, pe baza unor evaluări, în cele din urmă, normale. 
- De mulţi ani se discută despre înfiinţarea camerelor agricole.- Da, iar acest subiect a fost dezbătut în cadrul videoconferinţei. O apară, cât de curând, undeva peste aproximativ două-trei luni, o lege a camerelor agricole. Pot să vă spun că în momentul de faţă această lege se află pe masa comisiei de specialitate, urmând a fi introdusă în plenul Parlamentului. Deocamdată se studiază şi se analizează diferite modele europene, cel mai aproape de noi fiind cel francez. Până acum, la noi în ţară a existat acea ordonanţă de urgenţă prin care Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă s-au transformat în camere agricole aflate în subordinea consiliilor judeţene. Probabil că se va reveni şi se va rediscuta acest subiect, urmând ca mai multe instituţii agricole să se afle în subordinea camerelor agricole. 
- Va reprezenta un avantaj înfiinţarea camerei agricole?- Consider că este un pas mare înainte înfiinţarea acestor camere, pentru că se va eficientiza activitatea noastră şi totul va fi în beneficiul fermierului şi al instituţiilor. De asemenea, vor exista judeţe unde aceste camere vor prinde mai bine, în altele vor funcţiona mai greu, în funcţie de specificul fiecărui judeţ, al suprafeţelor agricole etc. Cred că în judeţele din Transilvania şi din partea noastră camerele agricole o să prindă mai bine. Cel mai important este să reuşim să aducem fermierul în instituţii, dar şi să îi facem pe cei din instituţii să accepte fermierul ca partener. Existăm pentru că există fermierii.
- Ce este prioritar în acest moment la Direcţia Agricolă?- Prioritatea zero, transmisă şi de către domnul ministru, în acest moment o reprezintă cererile de finanţare, de obţinere a subvenţiilor pe suprafaţă. În acest sens, pentru a veni în ajutorul fermierilor, dar şi a celor de la APIA, Direcţia Agricolă Arad va veni cu un surplus de personal, 20 de angajaţi, care vor lucra cot la cot cu fermierii la întocmirea corectă a cererilor de finanţare. Poate chiar vom mai suplimenta şi cu alţi oameni de la noi. Tot legat de aceste cereri de plată a subvenţiilor pe suprafaţă, conducerea ministerului ne-a cerut să reducem procentul de cereri care nu sunt bine întocmite sau scrise, de la 12 la sută la 5 la sută. Până la urmă, toţi suntem în aceeaşi oală: noi, cei de la Direcţie, APIA, Consultanţa Agricolă etc. 
- Ştiu că, la un moment dat, erau discuţii aprinse la nivelul comunelor, în ceea ce priveşte păşunea comunală.- A fost un alt subiect discutat în cadrul videoconferinţei. Domnul ministru a precizat faptul că prioritate în privinţa cererilor de subvenţii pe suprafaţă o vor avea asociaţiile sau crescătorii de animale, în defavoarea consiliilor locale, bineînţeles acolo unde există cereri din partea fermierilor de a folosi păşunea comunală. Asociaţiile trebuie să demonstreze, să facă dovada faptului că au animale, în limita legală de 0,3 UVM (unitate vită mare) pe hectar. Aşadar, APIA nu va mai acorda subvenţii primăriilor decât acolo unde nu există cereri din partea crescătorilor de animale.
- Există discuţii, cel puţin între agricultori, că unii funcţionari publici din interiorul unităţilor agricole nu sunt la curent cu toate noutăţile din domeniu.- Da, este o problemă ridicată şi de ministrul nostru de resort. Acesta ne-a cerut ca orice funcţionar public ce lucrează în instituţiile agricole de stat să fie pus la curent cu tot ceea ce înseamnă subvenţii, măsuri ce pot fi accesate din programul naţional de dezvoltare. Totodată, toţi funcţionarii trebuie să aibă contact cu fermierii să le explice tot ce este nou în domeniu. La urma-urmei toate instituţiile agricole sunt un propagator de informaţii. Nu neapărat banul reprezintă tot, şi cunoaşterea e importantă. La nivelul direcţiei noastre, am început o campanie de informare a fermierilor din judeţ. Oamenii din teritoriu au întâlniri zilnice cu fermierii. Intenţionez, chiar, în perioada următoare, a o parte dintre colegii care fac naveta la Arad, să îi las să lucreze mai mult în teritoriu pentru a veni, astfel, în sprijinul fermierului. - Există o anumită reticenţă în rândul fermierilor, legată de autorizarea acestora.- Fermierii trebuie să ştie că există şi alte oportunităţi, să cunoască piaţa de desfacere, să primească alte exemple de bune practici din alte zone ale judeţului. În primul rând, ar trebui schimbată mentalitatea fermierului. Există, într-adevăr o reticenţă a acestora în a se autoriza, de a funcţiona ca persoană fizică autorizată. Marea majoritate spune că din momentul în care este autorizat se expune la toate controalele din lume. Totuşi, fermierii ar trebui să nu mai fie atât de conservatori, să cultive doar grâu, porumb sau floarea-soarelui, pentru că asta ştiu să facă cel mai bine. Agricultorii trebuie să fie informaţi, să fie disponibili de a-şi schimba cultura, modul de lucru, în funcţie de piaţă, de cerinţe. Dar, mai ales în această perioadă de criză, fermierii sunt foarte conservatori, dar aici intervine rolul nostru, al instituţiilor statului de a-i informa şi consilia, pentru ca în cele din urmă fermierul să decidă.

Sursa: Observator.info