Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad a convocat ieri, în sala festivă a Colegiului Naţional „Moise Nicoară” din Arad, directorii tuturor unităţilor de învăţământ din municipiu şi judeţ pentru a dezbate priectul noii Legi a educaţiei. Punctual, s-a vorbit despre fiecare aspect în parte, pornind de la testele naţionale, învăţământul obligatoriu şi până la acordarea fondurilor conform costurilor pe elev. 
Noile prevederi ale proiectului de Lege au fost prezentate de către inspectorul şcolar general Mirela Aldescu şi cei doi adjuncţi Minodora Marinescu şi Nicolae Pellegrini, iar la final directorii au putut pune diverse întrebări. Prima dezbatere de acest gen a avut loc în 23 martie la nivel de Inspectorat Şcolar, iar astăzi se va desfăşura o alta la sediul Prefecturii şi al IŞJ, unde vor participa autorităţi locale, ONG-uri şi părinţi. Săptămâna viitoare fiecare director va organiza prezentări în cadrul şcolilor, unde dascălii pot veni cu propuneri. De asemenea, până marţi dimineaţa, directorii din judeţ pot completa o fişă cu propunerile lor vizavi de proiectul Legii Educaţiei. Propunerile vor fi centralizate de către inspectorat şi trimise apoi la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Ciclurile primar şi gimnazial vor reprezenta, cumulate, 10 claseConform noii legi, învăţământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial, iar obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase încetează odată cu împlinirea vârstei de 18 ani. „O modificare în privinţa învăţământului primar constă în faptul că acesta va cuprinde clasa pregătitoare şi va fi până la clasa a IV. În cazul ciclului gimnazial, aici sunt incluse clasele V-VIII”, ne explică Mirela Aldescu.În anii următori, dacă legea va intra în vigoare în această formă, copiii vor începe ciclul primar din clasa pregătitoare care până acum era denumită grupa pregătitoare. Directorii de grădiniţe, în special, s-au interesat de locul unde se va desfăşura această clasă. Răspunsul venit din partea inspectoratului a fost că acolo unde sunt spaţii se va amenaja clasa pregătitoare direct în şcoală dar că se poate ca aceasta să rămână, în continuare, la grădiniţe.  Liceul va fi de trei ani pentru profilul teoretic şi de patru ani (clasele X-XIII) în cazul filierelor tehnologice - „Prin cei patru ani de studiu elevii vor dobândi un nivel mai înalt de calificare. De asemenea absolvenţii filierelor tehnologice care aleg să urmeze studii superioare pe aceeaşi filieră vor putea beneficia de locuri gratuite la universităţile de stat dar, dacă vor alege o altă specializare locurile fără plată nu vor mai fi valabile. Această decizie s-a luat pentru ca elevii să îşi continue studiile în domeniul urmat încă din liceu”, a explicat inspectorul şcolar general. 
Învăţare continuă pentru profesoriŞi în privinţa formării unui profesor au apărut o serie de schimbări în proiectul de lege. Aceştia, după formarea iniţială teoretică, de specialitate, vor trebui să urmeze un master didactic de doi ani, apoi un stagiu practic de un an într-o unitate de învăţământ. În perioada masterului şi a stagiului de formare, aceştia vor primi burse care echivalează cu salariul unui profesor debutant. 
Portofoliul educaţional - o nouă metodă de evaluarePe lângă examenul naţional pe care elevul îl va susţine la finalul gimnaziului, la admiterea în liceu 70% va conta portofoliul educaţional unde vor fi incluse atât notele obţinute, participarea la olimpiade şi concursuri şcolare precum şi la activităţi extraşcolare. Primul examen pe care îl vor susţine elevii va fi în clasa a II-a, urmând a IV-a, a VI-a, a IX-a şi la finalul liceului - Bacalaureatul. Examenul de Bacalaureat se va da în continuare şi oral şi scris, la probele scrise candidaţii având doar două probe. La prima probă se vor verifica competenţele la Lima română şi la o Limbă modernă la alegere din cele studiate la clasă. A doua probă va fi una transdisciplinară, în funcţie de profilul urmat în liceu. 
Şcolile pot forma consorţii locale, iar suplinitorii disparNoua lege ar permite formarea de consorţii locale între unităţile de învăţământ dintr-un judeţ. Astfel două şcoli, aflate în comune diferite ar putea forma un consorţiu, ceea ce ar permite ca un profesor să predea la ambele şcoli în cazul în care nu ar avea suficiente ore la una dintre ele. „Tot în proiect se arată că unităţile de învăţământ cu personalitate juridică trebuie să aibă minim 300 de elevi respectiv minim 150 de preşcolari în cazul grădiniţelor”, precizează Mirela Aldescu.  Cum în ultima perioadă s-a vehiculat că va dispărea termenul de „Titularizare” adică nu se va mai susţine examenul anual de titularizare, inspectorul general a explicat că „Titularizarea va rămâne în continuare însă nu va mai exista noţiunea de „suplinitor”. Angajarea şi eliberarea din funcţie se va face de către directorul unităţii de învăţământ cu aprobarea Consiliului de Administraţie a şcolii. Aceştia vor avea posibilitatea să angajeze personal şi cu contract individual de muncă pe termen de un an.”  Inspectorul general a mai precizat că odată cu comasările de clase automat vor rămâne unii dascăli fără ore suficiente. Pentru a asigura orele necesare, conducerea şcolii poate fie să îi acorde ore din cea de-a doua specializare pe care o deţine profesorul, să îi acorde alte ore opţionale, să participe la programul „Şcoală după şcoală”, fie să îi aloce ore la şcoala cu care a alcătuit un consorţiu. 
Directorul nu poate fi preşedintele Consiliului de AdministraţieNoua lege incomodează într-o anumită măsură directorii unităţilor de învăţământ deoarece aceştia nu mai pot avea apartenenţă politică pe perioada mandatului de director iar majoritatea deciziilor se iau de către Consiliul de Administraţie al cărui preşedinte directorul nu poate fi. Mai mult, consiliul va fi alcătuit fie din 50% cadre didactice şi 50% autorităţi locale şi părinţi, fie câteo treime - dascăli, părinţi, autorităţi locale. 
Nu întreaga Lege va intra în vigoare de la 1 septembrieDacă unele modificări aduse de proiectul Legii Educaţiei au creat panică atât în rândul dascălilor cât şi în cel al părinţilor şi al copiilor, multe dintre ele nu vor intra în vigoare de la 1 septembrie 2010. „Sunt unele articole care nu pot fi puse în practică din anul viitor şcolar. De exemplu reţeaua şcolară se aplică la un an după ce a fost publicată. Portofoliile educaţionale nu pot intra în calcularea notei de admitere din liceu pentru că elevii trebuie să ştie din clasa a V-a să şi le pregătească. În privinţa şcolilor generale, la nivel de Arad acestea sunt pregătite doar în proporţie de 37% pentru a găzdui şi clasele de a a IX-a”, a mai spus Mirela Aldescu. 

Elevii vor primi câte un măr în valoare de maxim 30 de baniIeri, Guvernul a decis introducerea programului european pentru încurajarea consumului de fructe în şcoli, care se va derula până în 2013. Astfel din acest an şcolar, din perioada imediat următoare, elevii din clasele I-VIII vor primi zilnic mere în limita a 30 bani/elev. Valoarea totală a programului este de 6,68 de milioane de euro din care ajutorul comunitar este de 4,994 milioane euro şi cofinanţare naţională este de 1,66 milioane euro.

Sursa: Observator.info