Primele 20 de “atracţii turistice Secession”, adrese şi informaţii furnizate de cei de la Pro Urbe
Asociaţia Pro Urbe, preşedinte Bujor Buda, şi-a prezentat de curând proiectul “Itinerarii Culturale Arădene, Patrimonului Secession, Simbol şi Semn”, prin intermediul căruia a realizat un inventar al clădirilor din municipiul Arad, construite în stil Secession. Pe parcursul desfăşurării proiectului au fost identificate 198 de clădiri construite în stilul Secession  (sau în stiluri derivate), 40 dintre ele fiind incluse într-un inedit “ghid turistic Secession al Aradului”. Cei de la Pro Urbe inteţionează să popularizeze aceste valori culturale ale Aradului, prin invitarea turiştilor în a parcurge acest ghid turistic Secession, vizitând cele 40 de clădiri de patrimoniu. Prezentăm primele 20 de clădiri în stil Seceession, selectate de către cei de la Pro Urbe, celalate clădiri urmând a fi descrise într-un număr viitor al ziarului nostru. Descrierile edificiilor aparţin celor de la Pro Urbe, ele putând fi citite şi pe pliantele de prezentare a rezultatelor proiectului.1. Gara AradGara Arad, cu regim de înălţime parter şi un etaj, impunătoare realizare din anul 1910 a reputatului arhitect arădean Lajos Szantay, a fost construită pe locul vechii gări din anul 1858. Clădirea Atrage atenţia prin marile deschideri ale faţadei centrale flancată de turnuri decroşetate, placate cu cărămidă aparentă.
2. Casa de raport TüdösCasa de raport a inginerului şef Tüdös Bela, situată pe Bulevardul Revoluţiei nr. 40, construită în anul 1902, după planurile arhitectului arădean Kövér Lajos, este un exemplu de îmbinare a modestiei ornamentale a parterului cu bogatul ornament în relief şi altorelief dominat de ghirlande şi grupuri de câte trei păuni, din care cel din mijloc are coada în evantai.
3. Spitalul de copiiSpitalul de copii, situat pe Calea Victoriei nr. 1 a fost construit în anul 1905 după planurile arhitectului arădean Milan Tabacovici, la comanda şi pe cheltuiala baronului Andrényi Károly. Imobilul era singura instituţie spitalicească din Arad, care la acea vreme a îmbrăcat, la cumpăna dintre secole, haina stilului secession. 
4. Vila Ödön NachtnébelVila lui Ödön Nachtnébel, situată pe strada Elena Ghiba Birta, la nr. 18, construită în 1911 după planurile lui Milan Tabacovici, este o casă de raport cu parter şi un etaj, a cărei faţadă îmbină armonios decorul floralo-vegetal al feroneriei cu lemnul sculptat şi cu mozaicul cu flori şi păsări pe un fond verde-auriu, toate conferindu-i o notă de unicitate.
5. Spitalul ORLFosta Şcoală Civică Orăşenească, azi sediul Spitalului ORL de pe strada Tudor Vladimirescu, construită la începutul secolului al XX-lea, este un impunător edificiu cu demisol, parter şi două etaje, cu o faţadă ce îmbină armonios elementul decorativ aplicat şi construit dominat de mari atice, cel dinspre piaţă adăpostind stema oraşului. 6. Palatul BarabásStrada Nicolae Grigorescu nr 5, colţ cu str. gen. Vasile Milea, construit în anul 1907 după planurile lui Milan Tabacovici, este o casă de raport cu demisol, parter şi două etaje, având un bow-window de colţ încununat de un turn ce susţine un decor în formă de măciulie de mac. 
7. Palatul KovácsSituat pe str. gen. Vasile Milea Construit în 1906 după planurile arhitectului arădean István Babocs, este o spectaculoasă realizare cu demisol, parter şi două etaje în care decorul aplicat şi cel construit, feroneria şi vitraliile, câte au mai rămas, sunt dominate de un impunător turn artistic lucrat. 
8. Palatul SuciuPalatul doamnei Maria Suciu, soţia unuia dintre corifeii Marii Uniri, doctorul Ioan Suciu, situat pe strada Blajului nr. 3, construit în 1906-1907 după planurile arh. arădean Ioan Niga, este un edificiu cu demisol, parter, două etaje şi mansară, sub aticul central al cărui decor geometric, îmbinat cu cărămidă aparentă şi metope cu scene religioase, atrage atenţia prin sobrietate şi eleganţă.
9. Palatul JakabffyiCasa de raport a doamnei Jakabffyi, strada Cloşca nr. 14, este o splendidă realizare cu parter şi un etaj, construită în 1906, după planurile lui Köver Lajos, îmbină gingaş o broderie a decorului aplicat şi a blazoanelor de deasupra porţii cu partea construită a decorului, dominată de turnul şi balustradele balcoanelor. 
10. Vila Urbán IvánVila prefectului, baron Urbán Iván, str. Colşca nr. 4, construită în 1904, arh. Steiner Iosif, este un edificiu cu parter şi un etaj care atrage privirea prin bogăţia decoraţiei construite şi aplicate. Din păcate, după 1990 s-a intervenit asupra porţii carosabile şi a anexelor care au fost demolate, ştergându-i-se astfel, atributul de complex unic. 
11. Palatul RónaiPalatul văduvelor Rónai , casă de raport cu parter şi două etaje, situat pe str. Gheorghe Popa de Teiuş, nr. 9, construit în 1905, arh. Steiner Iosif, atrage atenţia prin poarta pietonală în oglivă şi fereastra vitrată de lângă ea, precum şi prin aspectul vălurit al aticelor care îi maschează acoperişul.
12. Vila ReisingerVila inginerului Sándór Reisinger, str. Octavian Goga nr. 2, construită după planurile proprietarului, este un imobil frumos cu parter, realizare ce atrage atenţia prin brâul mozaicat amplasat deasupra ferestrelor şi prin jocul în mai multe ape al acoperişului. 
13. Palatul FényvesPalatul arhitectului Károly Fényves de pe str. Octavian Goga nr. 3, colţ cu str. Gyula Szalacz, este un edificiu jucat, parter , etaj, iar pe colţ două etaje cu destinaţia de locuinţe. Construit în 1912 după planurile proprietarului, imobilul atrage atenţia prin: alternanţa balcoanelor de diferite mărimi cu bow-window-ul şi logia de colţ, cât şi prin semnul francmasoneriei ce încununează scena alegorică, în altorelief, de deasupra porţii pietonale. 
14. Casă familialăStr. Béla Bartók nr. 7, clădire parter din a doua jumătate a a secolului al XIX-lea, cu a sa nouă înfăţişare primită la începutul secolului XX. Atrage atenţia prin forma deschiderii porţii carosabilo-pietonale şi a simulacrului de atic de deasupra a cărui caracteristici îi dă o notă de distincţie.
15. Palatul SzántayPalatul arhitectului arădean, de renume european, Lajos Szántay, se află la intersecţia străzilor Horea şi Episcopiei, este o realizare spectaculoasă a proprietarului care în 1905 elaborează şi construieşte magnificul edificiu cu demisol, parter şi două etaje, dominat de un turn artistic lucrat, ce susţine globul pământesc, semn al marii deschideri spre lume a proprietarului. 16. Casă de raportPalatul de pe str. Episcopiei nr. 3, casă de raport cu parter şi trei etaje având o linie originală conferită de diversitatea decoraţiunii şi de multitudinea materialelor utilizate, a fost construit în anul 1911 după planurile arh. Milan Tabacovici.
17. Palatul KohnPalatul Kohn Jószef, aflat pe strada Episcopiei nr. 9, impunător edificiu având regimul de înălţime format din demisol, parter şi două etaje, construit în anul 1905 conform planurile arh. Szántay Lajos. Atrage atenţia printr-o spectaculoasă poartă pietonalo-carosabilă din fier forjat şi prin linia sobră a faţadei, unde se îmbină armonios ornamentica geometrică uşor profilată cu cărămidă aparentă.
18. Palatul GetsPalatul László Gets, clădire de colţ ce adăposteşte spaţii comerciale şi de locuit cu intrări de pe strada Episcopiei nr. 28 şi Mărăşeşti nr. 1, a fost construit între anii 1911-1912 după planurile proiectantului Tibor Kövér. Edificiul, un frumos exemplar Secession, perioada geometrică, atrage atenţia prin impunătorul turn hexagonal încadrat de două aticuri. 
19. Palatul Albert SzabóPalatul Albert Szabó de pe Bulevardul Revoluţiei nr. 92, un alt exemplu de schimbare a faţadei edificiului cu parter şi două etaje, care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar al cărui proprietar, comerciant de sticlărie şi porţelanuri, furnizor al curţii regale şi imperiale, dorind noul, la începutul secolului al XX-lea comandă o spectaculoasă faţadă cu decor construit şi aplicat. Din păcate, după intervenţiile de după 1948, faţada îşi pierde atributele ce i-au dat grandoare şi prestanţă, fiind aplatizată, rămânând doar decorul aplicat în relief.
20. Palatul ReinhardtB-dul Revoluţiei nr. 90, impunător edificiu cu parter şi două etaje, construit la începutul secolului al XIX-lea, îşi schimbă doar înfăţişarea la 1898, urmare a dorinţei proprietarului, fabricant şi creator de mobilă, inclusiv în stil secession, de a avea un edificiu în ton cu stilul în vogă, pe plan european, la acea dată. 

Sursa: Observator.info