În oraşul cu una dintre cele mai scumpe gigacalorii din ţară, CET este implicată în mai multe procese sau anchete ce vizează recuperări de pierderi sau suspiciuni de corupţie. Din câte se pare, Direcţia Naţională Anticorupţie anchetează o nouă  speţă din cadrul CET, anume atribuirea unui contract de administrare a certificatelor de CO2. Primii care au reclamat existenţa unei anchete a DNA la CET au fost cei de la Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative Arad. „DNA face cercetări de două-trei săptămâni la CET. Ce verificări se fac?”, au dorit cei de la ULALA să îi intrebe pe cei din conducerea CET, prin intermediul presei. Informaţia transmisă de Dorina Lupşe şi Vasile Arion, preşedinte respectiv vicepreşedinte ULALA, a fost confirmată chiar de procurorul şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck. „Există o verificare, nu pot da acum mai multe informaţii. Este vorba de o sesizare din oficiu”, a explicat Schiffbeck, adăugând că primele rezultate ale verificărilor ar putea fi relevate „în două-trei săptămâni, pe măsură ce înaintăm în anchetă”.  
Problema e la CET Lignit: informaţiile sunt, deocamdată, secreteDirectorul CET Hidrocarburi, Alexandru Marconescu, a exclus din start posibilitatea ca ancheta DNA să vizeze activitatea acestei părţi a vechii Centrale. „Nu cunosc niciun control, nici al DNA nici al altei structuri. Nu avem probleme”, a spus Marconescu. Preşedintele Consiliului de Administraţie comun al celor două CET-uri, Corneliu Neamţiu, ne-a adus primele informaţii mai concrete. „Există o adresă trimisă la CET Lignit prin care se solicită anumite date. Se solicită anumite documente referitoare la un contract dintre CET şi o firmă privată privind administrarea certificatelor de CO2. Contractul a fost încheiat de fostul director Cornel Seceanschi, fără mandat din partea Consiliului de Administraţie sau a Consiliului Local Municipal”, a declarat Corneliu Neamţiu. Preşedintele CA al CET a mai precizat că acest contract a fost unul din motivele pentru care Seceanschi a fost schimbat din funcţie. Directorul CET Lignit, Pavel Moisă, ne-a spus că nu poate comenta deocamdată pe marginea informaţiilor cerute de DNA. „Sunt  contracte confidenţiale, divulgarea unor prevederi ne-ar aduce sancţiuni”, a spus Moisă, adăugând că CET-ul va face precizările publice necesare după ce DNA va da publicităţii primele rezultate ale anchetei. Directorul CET Lignit a mai făcut însă precizarea că problema verificată de DNA „nu are legătură cu preţul de cost al gigacaloriei, preţul nu îl fixăm noi, ci ANRE-ul hotărăşte dacă va fi mai mare sau mai mic”. 
Seceanschi: „Pe mine nu m-a contactat nimeni”Fostul director al CET-ului, Cornel Seceanschi, spune că procurorii DNA nu l-au contactat încă. „ Pe mine nu m-a contactat nimeni. Voi răspunde tuturor întrebărilor. Cei din Consiliul de Administraţie au făcut sesizarea pentru că au crezut că eu am vândut acele certificate de emisie, dar ele au fost date în administrare unei societăţi din Bucureşti ce are atestat. La sfârşitul anulul 2013 trebuie să avem aceste certificate în portofoliu,” a spus Cornel Seceanschi. Acesta mai afirmă că în baza comisioanelor pe care CET-ul le-a primit de la firma din Bucureşti, „a fost plătită păcura din rezerva de stat folosită pentru testarea CAF 4 şi 5 (două cazane modernizate recent, n.r.). Asta a deranjat. Certificatele pot fi vândute, dar de la Bucureşti ni s-a spus că preţul este mic şi în 2012-2013 trebuie să le pui la loc”, a mai explicat Seceanschi. Mai mult, fostul director al CET acuză că „cei care m-au demis trebuiau până în 12 aprilie să-i prezinte primarului motivele. Atunci au fabricat acest procest, din câte am aflat au mai trimis sesizări la SRI şi DNA. Mi-am angajat  doi avocaţi, legea îşi va spune cuvântul şi cei vinovaţi vor plăti pentru aşa-zisele pagube aduse societăţii”, a conchis Cornel Seceanschi. În procesul intentat de către CET Arad, Seceanschi mai este acuzat de prejudicierea instituţiei în alte două cazuri, unul fiind cel al păcurii despre care fostul director spune că a fost folosită din rezerva de stat, lucru ilegal, fără aprobarea lui, „de către colegii mei care au făcut echipă să mă dea jos”.
Ce sunt certificatele de emisie a dioxidului de carbonRomânia este Parte atât la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (cât şi la Protocolul acestei Convenţii, semnat la Kyoto. Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul să emită o anumită  cantitate de emisii de GHG în conformitate cu cantitatea atribuită prin Protocol. Unitatile cantităţii atribuite (AAU) sunt efectiv înregistrate, tranzacţionate şi urmărite prin Registrului National al emisiilor de GHG. Cantitatea atribuită este proprietatea privată a statului român. Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG  transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008) este cu circa 38% mai scăzut decât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada 2008-2012. Deci, România nu are probleme cu încadrarea în angajamentul luat până la sfârşitul perioadei. Fiecărui CET românesc i se atribuie un număr de certificate în parte. România are un surplus de aproximativ 350 milioane de astfel de certificate, iar vânzarea unei părţi din acestea pe piaţa internatională ar putea aduce la bugetul statului (sau a administratorilor CET-uriolor) pana la 2,5 miliarde de euro (pe ţară). Conform unui proiecte de lege, banii rezultaţi ar urma să fie folosiţi pentru modernizarea CET-urilor, dacă acestea ar fi preluate de Ministerul Economiei.

Sursa: Observator.info