În acordul cu FMI, autorităţile române s-au angajat că vor găsi o formă de legalitate acceptată de Curtea Constituţională, pentru diminuarea salariilor şi pensiilor. Săptămânalul Săptămâna financiară a arătat însă că o astfel de formulă naşte controverse juridice.  Tăierea pensiilor, atacată în contencios administrativMai multe ONG-uri şi organizaţii de pensionari au anunţat deja că intenţionează să atace în justiţie reducerea pensiilor. Astfel, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) va formula împotriva Guvernului mai multe acţiuni în instanţă pentru măsura de reducere cu 15% a pensiilor. Reprezentanţii FACIAS au precizat că, imediat după apariţia în Monitorul Oficial a actului normativ privind diminuarea pensiilor, vor face o acţiune în contencios administrativ, dar vor sesiza şi Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor documentului. „Este un drept câştigat, dobândit de pensionari, iar Guvernul nu poate dispune astfel de măsuri cum vrea. Din această poziţie vom porni în instanţă pentru că nu se poate, aceste măsuri contravin legislaţiei şi normelor Uniunii Europene”, a spus avocatul FACIAS, Codrin Cârdu.O acţiune în instanţă în contencios administrativ împotriva deciziei de tăiere a pensiilor, în cadrul căreia, ulterior, să se ridice o excepţie de neconstituţionalitate, prin invocarea faptului că nivelul actual al pensiilor constituie un drept câştigat prin lege, are toate şansele de a avea succes, a declarat avocatul Dan Şova, senator PSD. „Nu se pot scădea pensiile la grămadă, prin diminuarea valorii punctului de pensie, ci doar prin recalculare, adică prin modificarea fiecărei decizii de pensionare în parte, întrucât pensiile se încasează pe baza acestor decizii de pensionare şi sincer, nu văd cum, ca tehnică juridică, s-ar putea modifica toate deciziile de pensionare în vigoare”, a spus Şova.Acesta a arătat că, în opinia sa, o reclamaţie de neconstituţionalitate, bazată pe ideea dreptului câştigat care nu poate fi anulat ulterior, are toate şansele să aibă succes. „Singura posibilitate juridică prin care s-ar putea reduce temporar pensiile, aşa cum a anunţat Guvernul, este aceea de amânare a plăţii lor, din motive de forţă majoră, adică lipsa de bani la buget, însă cu asumarea acestor datorii de către stat, cu termene de plată clare şi cu plata de penalităţi de întârziere, la fel cum plătesc şi contribuabilii care întârzie cu plata impozitelor”, a explicat Şova.  Teoria „dreptului câştigat”: funcţionează sau nu?Pe de altă parte, avocatul Costel Gîlcă, expert în probleme legate de dreptul muncii şi al asigurărilor sociale, ne-a declarat că nu există nicio bază pentru ca decizia de diminuare a pensiilor să poată fi atacată pe fond la Curtea Constituţională. „E drept, Constituţia spune că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent şi că aceştia au dreptul la pensie şi la alte forme de protecţie socială, însă noţiunea de «trai decent» este atât de vagă, încât nu poate constitui obiectul unei constestaţii constituţionale. Până la urmă, nu este afectat dreptul la pensie, ci cuantumul acesteia, care este stabilit de Guvern, prin măsuri administrative”, a spus Gîlcă.  În plus, a arătat acesta, eventualii contestatari nu pot invoca teoria drepturilor câştigate. „Această teorie nu se poate aplica în materia de faţă, nu are forţă juridică. Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, trebuie să se ţină seama de drepturile câştigate prin legi anterioare doar când un act normativ nou vine să clarifice nişte dispoziţii ambigue ale acestor legi anterioare, nu când le modifică radical, cum se întâmplă în cazul de faţă. Aşa, se poate spune şi că modificarea, după Revoluţie, a cuantumului pensiilor valabil înainte de 1990, care era de 85% din media celor mai mari cinci câştiguri salariale anuale din perioada activă a asiguraţilor, a reprezentat o anulare a unui drept câştigat”, spune Gîlcă.    Teoria drepturilor câştigate nu e consacrată ca atare, literal, în Constituţie, unde se spune doar că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, a declarat avocatul Sergiu Andon (PC). „Cu toate acestea, rezultă implicit că nicio lege nu trebuie să retroactiveze, acesta fiind un principiu cutumiar general recunoscut în drept, cel puţin într-un sistem normal de justiţie. În principiu, se poate ataca decizia Curţii Constituţionale în contencios administrativ, iar în interiorul acestei acţiuni să se ridice o excepţie de neconstituţionalitate, dar sunt şanse mai scăzute, mai ales că este limpede că judecătorii Curţii Constituţionale vor fi supuşi la tot felul de presiuni”, a spus Andon. 
Se pot restrânge drepturi, însă numai temporarConstituţia României prevede că, temporar, exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns, numai printr-o lege, din motive ce ţin de apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor sau pentru prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. În aceste condiţii, decizia de reducere a pensiilor ar putea fi desfiinţată de către Curtea Constituţională doar dacă Guvernul va comite eroarea de a o promova prin ordonanţă de urgenţă, a declarat Cristian Gavrilă, avocat partener al casei de avocatură Voicu, Filipescu şi Asociaţii, specializat în litigii. 
Precedentul letonAnul trecut, guvernul leton a luat decizia de a reduce, pentru intervalul 2009-2012, cu 10% pensiile de stat ale celor retraşi definitiv din activitate şi cu 70% pe cele încasate de pensionarii care îşi păstrau şi statutul de angajaţi, continuând să încaseze şi salarii. Decizia a fost atacată însă la Curtea Constituţională, iar aceasta a hotărât, în decembrie 2009, că tăierile de pensii sunt ilegale şi anticonstituţionale, decretând abolirea lor, revenirea la cuantumul anterior al pensiilor până cel târziu în martie 2010, precum şi acordarea de compensaţii retroactive pentru lunile în care s-au dat pensii reduse, guvernul fiind obligat să le plătească pe acestea până cel târziu în 2015.

Sursa: Observator.info