Cazul Mariei Covaci (41 ani) a cutremurat media locală, naţională şi cea de peste hotare prin violenţă şi bestialitate. În plină putere a vârstei – femeia este o epavă din punct de vedere fizic şi psihic – singura forţă pe care o găseşte pentru a mai trăi e legată de cele două pietre preţioase, Claudia-Antonela (5 ani) şi Marian-Alin (11 luni). Articolul se referă strict la perioada cea mai grea, tragică a acestei femei – începând din momentul anunţării celei de-a doua sarcini. Din ce în ce mai convins că nu este copilul lui, Covaci Vasile – concubinul (coincidenţă de nume) – a trecut de la reproşuri la violenţă verbală şi fizică. Totul a culminat în ultima săptămână a lunii martie 2009 când – în Ungaria fiind la locuinţa acestuia – bărbatul şi-a ieşit cu totul din minţi – vrând să omoare atât femeia infidelă cât şi fetiţa de nici 4 ani. Caz incredibil, cutremurător – ignorat cu desăvârşire de justiţie pe de o parte şi autorităţi (femeia se află la centrul maternal Arad cu ambii copii) de cealaltă. Azi întruchipează disperarea unei mame zdrobite aruncate cu doi copii în stradă.   Ceva cu totul ieşit din comun. Privesc femeia în negru din faţa mea, ochii împăienjeniţi de boală şi suferinţă, mersul greoi, dureros - şi actele pe care mi le pune în faţă. Răsfoiesc şi privesc rândurile parcurse cu un sentiment de revoltă şi neverosimilitate – din nou spre femeia al cărei zâmbet trist nu dispare nicio clipă. Dintre toate documentele, Raportul medico-legal este zdrobitor: „Victimă a unei agresiuni. Lovituri parietal dreapta, occipital dreapta tumefacţie violacee, plagă stâg, idem, parietal stg, tumefacţie violacee, ambele regiuni mastoidiene cu echimoze, ambele regiuni orbitare tumefiate, violacee, hemaoragie subconjunctivală bilaterală, torace, sâni, regiuni deltoidiene, abdomen pansat cu faşă, hipogastru pansament, coapsa stg regiune externă 5 plăgi, membrul inferior drept imobilizat, pansament cu faşă.”Diagnostic la internarea în spitalul judeţean (18.03.2009): „Politraumatism. TCC acut închis. Comoţie cerebrală. Policontuzii cu echimoze, plăgi escoriate, înţepate, multiple ale feţei, membrelor superioare, inferioare. Leziuni de arsură chimică gradul I/III pe regiunile areolare mamare, abdominale infectate. Fractură cu deplasare de rotulă dreaptă. HTA. Sarcină 20 săptămâni în evoluţie. Chemozis conjunctival OD; hematoame epicraniene bi-parietal, etc. Concluzii: leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin loviri multiple repetate cu şi de corpuri dure, comprimare, lovire cu un corp ascuţit, arsură. Ele pot data de 4-6 zile şi necesită 65-70 zile de îngrijiri socotite de la data producerii lor în caz că nu survin complicaţii.”    Ridic ochii şi privesc femeia umil(it)ă din faţa mea. „Cu ce ţi-a făcut toate nenorocirile astea?”- o întreb. „Cu pumnii, picioarele şi...şurubelniţa!”. Se dezbracă şi îmi arată urmele „instrumentului” de tortură, plăgi înţepate pe tot corpul, liniate şi îngropate în cicatrici... 
"A vrut să mă omoare pentru că nu e copilul lui!"Maria Covaci descrie o viaţă deloc roză cu Vasile. „L-am cunoscut la un neam. De-atunci suntem împreună. Nu a fost întotdeauna aşa. Am lucrat o perioadă în străinătate, nu mult - dar era liniştit şi muncitor. Şi-a cumpărat o căsuţă în Ungaria şi am stat acolo. Tot acolo m-a şi bătut. Eram gravidă în 5 luni. Brusc, după ce ne-am întors acasă – am fost la nişte neamuri în vizită – s-a legat de mine, a devenit din ce în ce mai nervos şi m-a obligat să-i spun în scris cu cine am făcut copilul care urma să se nască. Devenise periculos şi m-a ameninţat cu cuţitul pe mine şi pe fetiţă că ne omoară dacă nu-i spun cu cine l-am înşelat. Am scris bazaconii, minciuni numai ca scap copilul din mâinile lui. Stătea cu cuţitul la gâtul fetiţei mele. Am trecut prin nişte clipe de iad...” Nici lacrimi nu mai sunt în ochii ei, doar o durere inexprimabilă. „M-a luat la bătaie, m-a lovit cât a putut după care a luat şurubelniţa şi m-a înţepat cu ea pe tot corpul. Am stat sechestrată în casă, aşa plină de sânge şi bătută – câteva zile. Cu greu am reuşit să fug împreună cu fetiţa în România, mi-am vândut cerceii pe un milion de lei numai ca să fiu luată cu maşina şi să ajung la Arad. El a făcut alte infracţiuni în zilele următoare şi a fost prins de poliţie şi arestat. Acum se află în penitenciar la Timişoara, primind o pedeapsă de 3 ani. Mi-a scris carte că nu recunoaşte nici fata şi nici băiatul! Noi nu avem unde să stăm. Am născut anul trecut la începutul lui iulie un băieţel slăbuţ şi anemic. Suferă şi acum, nu are putere şi e foarte sensibil şi bolnăvicios. Acum stau de aproape un an la centrul maternal pentru că nu am ce căuta la casa lui din Ungaria, iar neamurile mele din Arad nu mă primesc. Fiecare are familie şi eu nu am loc acolo.”
Tragedia ieşirii în stradă şi a întâlnirii cu criminalulMai am în faţă actele medicale ale micului Marian-Alin care luna viitoare împlineşte un an... După ce s-a născut, a ajuns la centru, împreună cu mama şi sora lui. Copiii sunt frumoşi, iar micuţa Claudia e prezentă zilnic la centrul multicultural „Curcubeu”. E o fetiţă deosebit de frumoasă şi de o isteţime ieşită din comun. Fetiţa suferă însă de tulburări emoţionale din cauza şocului prin care a trecut văzându-şi mama gravidă bătută, înţepată cu şurubelniţa, tăiată, apoi trezindu-se cu cuţitul apăsat pe gât... Singura ei dorinţă este să nu-şi mai vadă mama plângând. Maria plânge: „ştiţi, merge pe stradă şi fetiţa mea salută pe toată lumea. Eu o întreb de ce face acest lucru pentru că nu-i cunoaşte pe aceia pe care îi salută. „Nu-i bai, mami - spune - că poate aşa ne facem şi noi prieteni, tot mai mulţi prieteni care or să vină la noi „acasă” şi or să ne aducă tot ce ne lipseşte...” O tragedie e tot ce leagă aceste vieţi nevinovate. 1. Maria Covaci este într-o situaţie extrem de grea privind starea ei de sănătate. Bătaia groaznică şi plăgile, genunchiul rupt (neoperat) pierderea văzului aproape total la un ochi, sânii loviţi, probleme interne reclamă internarea în spital şi cel puţin două operaţii... Cu ce bani, cine stă cu cei mici?! 2. Peste trei-patru săptămâni maxim trebuie să părăsească centrul împlinindu-se termenul de şedere la centru. Unde va merge cu cei doi copii ai ei pentru că nu are dreptul la o locuinţă socială, cel puţin aşa i s-a spus de la Direcţia de Asistenţă Comunitară. Este îngrozită la gândul că acel criminal va ieşi în libertate şi o va omorî  împreună cu copiii... „Dosarul cu toate agresiunile şi tentativa de omor asupra mea şi a fetiţei se află în dosar la parchet. Mai întâi a fost la Lipova acum e la Arad, dar nimeni nu face nimic. Cum se poate ca acel criminal să nu fie pedepsit când eu am atâtea zile de îngijiri medicale de la medicină –legală şi am rămas cu sechele grave pentru toată viaţa. Nici nu pot munci din cauza piciorului şi a ochiului! Sunt o ruină vie!”Femeia a cerut de curând decăderea din drepturile părinteşti prin instanţă dar i s-a respins pe motiv că „Vasile Covaci nu este un pericol social pentru copii”... Zău dacă nu-ţi vine să strigi în gura mare şi să-ţi faci dreptate singur. Unde este condamnarea acestui „om” pentru tentativa de omor?! De ce nimeni nu s-a sesizat de la parchet în acest caz cutremurător?! Ce va face această mamă bolnavă şi înfricată de moarte când va pleca din centru şi va ieşi în stradă cu cei doi copilaşi, ambii bolnavi?! Un monstru nepedepsit stă să iasă din puşşcărie; o femeie tremură de groaza lui, alături de copii. Instituţiile abilitate sunt OBLIGATE să se sesizeze în acest caz de-a dreptul şocant. Vom urmări cazul şi vom reveni.

Sursa: Observator.info