Cel mai mare dezastru din Criş a fost în urmă cu peste 30 de ani. Puhoaiele au răscolit oraşul şi satele Pădureni şi Nădab în anul 2000. Peste 10 ani... Duminică şi luni seara Nădabul a fost prima localitate din judeţ cu sinistraţi din cauza inundaţiilor. Primăria Chişineu-Criş s-a mobilizat şi a acţionat în timp scurt de la producerea calamităţilor. Toate familiile cu casele afectate au fost evacuate şi cazate în căminul cultural din Nădab.
  Bilanţ torenţial la NădabNatura s-a răzbunat din nou - iar la Nădab, sat aparţinător de Chişineu-Criş - situaţia a devenit extrem de gravă pentru 18 familii de rromi. Dănuţ Brândaş, inspector la Protecţia Civilă a oraşului declară că „duminică seara a plouat torenţial, iar luni seara a venit potopul. Ne-am luptat cu apele aşa cum am putut la Pădureni (20-30 case afectate) iar marţi după-masa am procedat la evacuarea familiilor cu casele care prezintă risc major de prăbuşire.”Clădirea căminului cultural din Nădab găzduieşte poate cel mai trist spectacol de care a avut vreodată parte, cel al sinistraţilor rromi. Femei şi bărbaţi, copii şi tineri sprijină pereţii căminului sau stau pe jos - aşa cum sunt obişnuiţi să vieţuiască pe lângă cocioabele lor din chirpici, văiugă şi pământ. Sunt dezorientaţi, se gândesc la „casa” înmuiată sau lăsată pe-o rână în apă, la bunurile rămase, chiar dacă asta înseamnă un dulap vechi, un scaun, o perdea sau un căţel. Multe boarfe abandonate în apă spre putredă plutire. În rest, singurele bunuri salvate au fost chiar vieţile lor. Bilanţul arată astfel: 103 persoane sinistrate (la ora documentării erau 93 persoane) compunând 16 familii sinistrate şi 15 case cu risc de prăbuşire. Cei mai mici sinistraţi sunt doi sugari în vârstă de două luni, iar cei mai în vârstă „locatari” ai căminului sunt Covaci Ana (70 ani) şi Rancov Elena (73 ani). Comunitatea rromă le priveşte ca pe nişte embleme ciudate de rezistenţă în faţa vieţii. „La noi nu se trăieşte atâta!” - spune o femeie tânără şi foarte palidă. „Astea-s soacre!” - râde un ţigan scund şi burtos.
Evacuarea„A plouat demenţial (130 l /m pătrat în 5 zile) de duminică seara, iar noaptea m-a prins în Pădureni. Se scotea apă la greu din gospodăriile oamenilor. A doua zi, spre seară a lovit potopul în Nădab. Dezastru. Marţi dimineaţa am evaluat situaţia şi am luat urgent măsurile care s-au impus. Am evacuat cu militarii toate familiile afectate deşi au fost persoane care nu au vrut să iasă din casă: şi-au ascuns copiii prin dulapuri, prostii din astea. Până la urmă - ca să nu folosim forţa au înţeles şi au venit aici la cămin. Le-a fost frică de furt!”  spune Brândaş. Într-adevăr, în cămin sunt „puse bine” două televizoare şi o maşină de spălat, saci cu haine şi bunuri în pericol de furt şi inundaţie. Străzile intrate la apă cu case cu tot sunt Horia, Cloşca, Crişan şi Rozelor.    Îngrijiri Sinistraţii sunt cazaţi în două încăperi ale căminului cultural plus câteva paturi aşezate pe scenă. Sunt puţine, astfel că ajutorul Crucii Roşii filiala Arad a fost binevenit. S-au trimis saltele, pături, îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării şi alte bunuri necesare. Întreaga comunitate din cămin este asistată medical. Există un punct sanitar folosit drept baie. Asta este situaţia actuală.Despre inundaţii, acelaşi inspector Brândaş spune că „din păcate, staţiile de pompare realizate cam prin anii 70 au fost făcute pentru desecare terenuri agricole (mii de hectare de teren) nicidecum pentru inundaţii. Cele trei staţii de pompare nu pot face faţă inundaţiilor, nefiind proiectate pentru astfel de situaţii.”
Gheorghe Burdan primar Criş„În următoarele zile se va constitui o comisie stabilită de CJ - formată din reprezentanţi ai primăriei Criş, CJ, ISU, Disciplina în construcţii - care vor veni la faţa locului şi vor face evaluarea pagubelor. În funcţie de acestea se va stabili şi modalitatea de ajutorare (despăgubiri) a familiilor sinistrate. Noi le-am asigurat toate condiţiile decente de adăpost, hrană, asistenţă medicală şi pază – atât la cămin cât şi patrule la domiciliul acestora având în vedere că aceste case nu au fost asigurate. În momentul actual lucrăm în primărie la un proiect privind săparea de şanţuri pentru apa pluvială în satul Pădureni”.  

Sursa: Observator.info