Ion Iliescu l-a etichetat „cam obraznic”. Victor Ponta nu îi permite să ia iniţiativa unor proiecte politice, aşa cum a făcut-o predecesorul său la conducerea PSD, Mircea Geoană. Pedeliştii îi deschid din nou uşa spre o alianţă, dar cu acelaşi mesaj subliminal: să nu fie obraznic, să accepte un plan secundar la guvernare. Şi din stânga, şi din dreapta, lui Crin Antonescu i se cere să îşi accepte condiţia de forţă politică auxiliară puterii, de partener secund al PSD sau PDL.Or, tocmai asta nu vrea să (mai) fie PNL, sub Crin Antonescu. Preşedintele liberal a intrat în campania electorală pe un culoar care, dacă va reuşi, îl va duce la Palatul Cotroceni, ca succesor al lui Traian Băsescu. Numai că lucrurile se complică pentru ambiţiosul liberal. Nu dinspre partea adversarului declarat, targetat, adică guvernarea pedelistă, ci dinspre partenerii din opoziţie. Victor Ponta e şi el un challenger care îşi doreşte preşedinţia la viitoarele alegeri. Spre deosebire de Geoană, noul lider pesedist are şi timp, şi răbdare. N-are nevoie de PNL pe termen lung. A pus în stand-by clientela PSD dornică de un colţ de guvernare. În acest moment, pentru Ponta adversarul principal pe termen lung e Crin Antonescu. Ponta nu vrea să se facă frate cu liberalul ca să treacă puntea (PDL), ci aşteaptă momentul care îl va găsi pe el puternic.Crin Antonescu a crescut enorm pe un discurs politic viu, de calitate, pe o atitudine politică precisă, clară, fără echivocuri. Dar a crescut atât timp cât temele politice au fost „fierbinţi”, adică înainte de alegerile prezidenţiale. Sau atât timp cât a reuşit să ia iniţiative politice fulminante – moţiunea de cenzură care a dus la căderea guvernuluiu Boc, construcţia unei majorităţi în Parlament pentru un Guvern Johannis. Poate că Antonescu are capacitatea de a creşte în continuare, dar oare va avea şi prilejul? Nu, par să spună acum şi PSD, ca şi PDL. Să nu fie obraznic, cu alte cuvinte.Românii nu manâncă politică pe pâine, dacă nu există mize mari, dramatism, senzaţional. Au alte treburi – grijile de zi cu zi, înmormântarea Mădălinei Manole, drama inundaţiilor, blonda lui Bote, începe campionatul de fotbal. Or, în lipsa unei tulburări politice majore, partidele trebuie să revină în tranşee. Crin Antonescu e ca un general cu armată puţină. Ar vrea să se angajeze într-o luptă homerică, de la lider la lider, cu Ponta sau Băsescu, genul de luptă care îl avantajează. Această oportunitate i se refuză: sunt puţine şanse pentru alegeri anticipate sau pentru suspendarea preşedintelui. Nici PSD, nici PDL nu vor astfel de tulburări majore.    Viitorul lui Crin Antonescu e clar: fie va avea „obrăznicia” de a se impune ca şi câştigător, fie eşuează în politică. E un joc de tip totul sau nimic. Un joc care intră însă într-o fază de uzură, pentru care PNL n-a demonstrat (deocamdată) că este pregătit. O fază a muncii de organizare, a unei echipe de lideri şi comunicatori, a activismului meticulos în teritoriu, a truditorilor politici în sate şi comune. Restul, e obrăznicie. Este pregătit PNL pentru acest tip de luptă? Mai degrabă nu.

Sursa: Observator.info