Alba Florean este patronul firmei S.C. LORIALBA PREST S.R.L. Brad, care produce binecunoscutele produse tradiţionale Alpin, dintre care putem aminti savuroşii virşli. Cu toate greutăţile inerente oricărui început, societatea s-a impus repede în peisajul economic al societăţilor din vestul ţării, devenind o firmă de referinţă şi tradiţie în industria românească a cărnii, fiind extrem de îndrăgită de consumatorii care apreciază calitatea produselor Alpin. S.C. LORIALBA PREST S.R.L. produce carne şi preparate din carne destinate pieţei interne, iar cererile sunt în continuare mari, asigurând un trend ascendent al firmei, cifra de afaceri a societăţii ridicându-se la suma de 30.000 mii lei/an. Pentru a vedea cum s-a obţinut succesul, am stat de vorbă cu domnul Alba Florean, patronul S.C. LORIALBA PREST S.R.L, de la care am aflat că o pondere importantă în succesul firmei sale a constat în calitatea produselor şi neabaterea de la reţetele tradiţionale.   Cum şi când a început afacerea?A.B.: Afacerea a început încă din anul 1993, prin fabricarea Virşlilor Tradiţionali (care sunt cârnăciorii din carne de oaie şi porc specifici zonei Bradului), după o reţetă adusă de un „vişlar” bătrân. Afacerea a funcţionat foarte bine de la început, deoarece ne-am remarcat prin calitatea deosebită a virşlilor, având o cerere foarte mare. Din 1994 am înfiinţat Sc Lorialba Prest SRL pentru a putea beneficia de facilităţile fiscale ale vremii şi pentru a putea să începem investiţii de tehnologizare a liniei de producţie, crescând astfel în capacităţi de producţie şi lărgind totodată şi gama de produse.
De ce v-aţi axat pe piaţa de produse tradiţionale? Ce înseamnă respectarea reţetelor tradiţionale pentru dvs.?Având în vedere ca am început activitatea prin producţia unui produs tradiţional, „virşli”, care ne-a şi consacrat foarte rapid în piaţă, era şi firesc să respectăm ceea ce ne-a creat şi să continuam sa fabricăm produse tradiţionale, care sunt şi naturale. Decizia de a produce mai multe produse tradiţionale naturale s-a luat şi în speranţa că, consumatorul român se va deştepta din bezna culinară în care bâjbâie, renunţând la chimicale, conservanţi şi aditivi, pe care-i mănâncă zi de zi. Este foarte greu să produci Produse Tradiţionale (avem 21 sortimente, toate înregistrate), cu carne de porc din import sau din fermele moderne. Materia primă adevărată, care nu este îngrăşată forţat cu substanţe specifice, este greu de procurat s-au aproape imposibil. Care este istoria produsului virşli?Virşli sunt cârnăciorii aceia subţiri, pe maţ de oaie, care sunt făcuţi din carne de oaie şi porc, după reţete din Ţara Zărandului (zona Bradului), transmise din moşi strămoşi. Reţeta noastră este moştenită de la un „vişlar” din zonă şi are o vechime de 190 de ani. Unul din secretele virşlilor este afumarea care se face dintr-un lemn ce creşte numai în zona Bradului şi doar într-un anumit fel.
Ce credeţi că ar trebui să se facă pentru a deveni la fel de cunoscut ca şi cârnaţii de Pleşcoi?În primul rând, virşli trebuie protejaţi ca reţetă şi marcă, internaţional. Promovarea lor trebuie să se facă la nivel naţional prin participarea la târgurile şi expoziţiile de profil. Un aspect foarte important îl constituie faptul că virşli este un cârnăcior care se consumă doar fiert. Noi facem deja eforturi financiare deosebite la nivel naţional, încă de anul trecut prin participarea la expoziţii prin intermediul Oficiului pentru Produse tradiţionale şi a Ministerului Agriculturii. Dezamăgirea cea mai mare este faptul că diverşi producători fabrică acest produs ca o proastă imitaţie, dar foarte ieftin ca preţ, impresionând doar prin denumire şi determinând consumatorul să nu mai încerece adevăratul produs care îl fabricam noi de fapt.
Care sunt, în momentul de faţă, dotările şi produsele companiei?În cursul anului 2008, am finalizat programul de investiţii cu fonduri SAPARD, retehnologizând întreaga fabrică şi aducând-o la standardele cerute de normele Europene privind siguranţa alimentelor, fiind autorizaţi şi pregătiţi în momentul de faţă chiar şi pentru export.
Câţi angajaţi aveţi? Care sunt caracteristicile pe care le căutaţi la un angajat?În prezent avem aproape 200 de angajaţi, iar caracteristicile de bază ale angajaţilor noştri sunt pasiunea şi dăruirea pentru ceea ce fac, lucru care se reflectă şi în calitatea produselor. Noi nu facem produse doar pentru bani, noi facem produse din carne, din pasiune şi plăcere, iar cine se îndoieşte de asta îl invităm să guste produsele noastre ALPIN.
În ce manieră vă promovaţi produsele?De-a lungul anilor am simţit nevoia unei identităţi în piaţă, astfel am conceput împreună cu echipa mea, brandul Alpin, care identifică şi remarcă produsele noastre şi în prezent pe pieţele din Transilvania şi Banat. Produsele sunt promovate direct de către oamenii noştrii în piata, prin media şi în ultima perioadă din ce în ce mai mult prin expoziţii cu vânzare, unde facem şi degustări publice.
Cu ce magazine colaboraţi?În acest moment colaborăm cu toţi comercianţii care îşi doresc să vândă un produs românesc autentic şi sănătos, cât şi cu reţeaua Kaufland la nivel naţional.
Care au fost dificultăţile majore pe care le-aţi întâmpinat?Principalele dificultăţi sunt legate de abatorizare şi lipsa unor reglementări legislative care să protejeze producătorii, nu să-i jecmănească din toate direcţiile.
Cum s-a modificat strategia companiei odată cu intrarea în UE?Strategia companiei nu s-a modificat odată cu intrarea în UE, deoarece noi ne păstrăm aceleaşi tradiţii şi respectăm aceleaşi reţete, decât poate că în condiţii mai mari de siguranţă şi igienă.
Cum vedeţi evoluţia pieţei în UE?Sincer, este greu de apreciat în acest moment acest lucru, având în vedere  conjunctura internaţională actuală, dar ceea ce cred este că dacă România va intra pe piaţa europeană, în viitor produsele româneşti din carne vor impresiona consumatorii europeni.
Cum estimaţi evoluţia pieţei cărnii, în 2010? Dar a celei de produse tradiţionale?Piaţa cărnii  în 2010 prezintă o stagnare, chiar o uşoară recesiune, şi nu atât din cauza cererii, cât din cauza firmelor care se închid. Însă, consider că piaţa produselor tradiţionale este în ascensiune.
Cum este piaţa românească de produse tradiţionale în comparaţie cu pieţele externe?Nu vă pot spune decât cum este piaţa românească, deoarece pe cea europeană noi nu avem voie din cauza interdicţiei de pestă porcină, să vedeţi ironie... importăm porcul de la ei şi nu le putem da înapoi produse că riscă să ia pesta porcină prin procesul de fabricaţie românesc. Piaţa românească a produselor tradiţionale este novice, tulbure şi needucată. Sunt puţini consumatorii care caută produsele tradiţionale sub conştiinţa faptului că aceste sunt naturale şi sunt „adevărate”.
Aşteptaţi alţi jucători pe piaţă?Bineînţeles, dar nu considerăm ca aceasta ar fi o problemă. Cred doar că ne vor stimula pentru perfecţionare.
Care sunt concurenţii dumneavoastră?Concurenţii sunt cei care fabrică mezeluri şi care trec denumirea falsă de „Produs Tradiţional”, fără ca acestea să aibă măcar un element comun cu adevăratele produse tradiţionale.
Compania a fost afectată de criza financiară?Am fost afectaţi prin creşterea perioadei de încasare a produselor vândute. Foarte multe societăţi au închis porţile, s-au blocat financiar sau pur şi simplu au profitat de criză pentru a-şi schimba profilul.
Care sunt strategiile de criză pe care le-aţi aplicat?Am renunţat la mulţi clienţi care nu plătesc corespunzător şi am trecut la extinderea reţelei de magazine proprii.
Ce cifră de afaceri preconizaţi pentru anul în curs?Nu pot să fac o apreciere cinstită deoarece anul trecut, prin încheierea investiţiilor şi a retehnologizării, am triplat capacitatea de producţie, astfel că avem o creştere pe măsură.
Care sunt obiectivele companiei pentru următorii ani?Principalul obiectiv este promovarea la nivel naţional a Produselor Tradiţionale, naturale şi educarea consumatorului român în spiritul reîntoarcerii la tradiţie, nu de la mama de acasă, ci de la bunica. Noi, moţii, ne-am păstrat neschimbate obiceiurile, portul şi bucatele noastre tradiţionale. Haideţi să ne amintim împreună de timpurile de demult. Să ne întoarcem în lumea simplă, calmă şi plină de savoare a tradiţiei româneşti. Să ne aşezăm la masă şi să gustăm mezelurile tradiţionale de la Brad, din Ţara Moţilor. Să învăţăm să ne bucuram din nou de plăcerea gustului tradiţional.(S.V.)

Sursa: Observator.info