Referendumul consultativ convocat de preşedintele Traian Băsescu, în chiar primul tur al alegerilor prezidenţiale, pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari a fost aprobat cu o majoritate consistentă. Oamenii au înţeles, poate, că e suficient să spună „Da” pentru a mai scăpa de câţiva deputaţi şi senatori cărora, oricum, nu le prea văd rostul. După seara euforică în care preşedintele şi-a serbat al doilea mandat, temele s-au stins însă puţin câte puţin: au ajuns priorităţi de sertar, scoase de la naftalină când nu mai e altceva de spus. Parlamentarii arădeni nu ignoră tema referendumului consultativ de la finalul lui 2009, însă părerile lor sunt împărţite, semn că ajungerea la un acord şi la construcţia unei majorităţi vor fi dificil de realizat.
Iustin Cionca: „Pragmatic ar fi să existe un acord la nivelul liderilor politici”Deputatul Iustin Cionca este membru în comisia pentru revizuirea Constituţiei, care ar urma să analizeze şi propunerile vizate de referendum, dar şi alte propuneri de revizuire a legii fundamentale. „Niciunul dintre partidele de opoziţie nu doreşte micşorarea numărului de parlamentari. În comisia din care fac parte, vom lucra tehnic pe articole de lege şi pe articole din Constituţie, după ce va fi construit un acord politic, la nivelul liderilor de partide”, spune Cionca. „Pragmatic ar fi să existe un acord la nivelul liderilor politici. Atât timp cât vom fi singurul partid care doreşte aceste reforme, ele nu vor putea fi realizate” completează Iustin Cionca, având în vedere că nici UDMR nu susţine reformele, în sensul dat de referendum.
Ciprian Luca: „S-a pus căruţa înaintea boilor”Deputatul PSD Ciprian Luca este convins că „a fost o minciună, de care Traian Băsescu avea nevoie în campania electorală”. Ca o probă în acest sens, Luca invocă procedurile care ar trebui să ducă la revizuirea Constituţiei. „Există alte căi, mai rapide, pentru modificarea Constituţiei, nu era nevoie de acest referendum consultativ. S-a pus căruţa înaintea boilor pentru că, repet, Traian Băsescu avea nevoie de această minciună.” Ca principiu, deputatul PSD este de acord cu jumătate din iniţiativa preşedintelui Băsescu. „Nu am nicio problemă cu reducerea numărului de parlamentari. Nu sunt însă de acord cu Parlamentul unicameral. Parlamentul bicameral îşi are rolul lui. Acum de exemplu, mai temperează abuzurile puterii”, apreciază Ciprian Luca. Acesta a identificat în materialele comisiei constituite pentru transpunerea referendumului consultativ în legi constituţionale „prevederi hilare”, cum ar fi aceea ca o lege să fie votată de două ori. „Nu văd de ce, dacă odată votez pentru o lege, să mai votez încă o dată.” Mihai Calimente: „Nu au susţinere nici în propriul partid”Deputatul liberal Mihai Calimente consideră că „scopul a fost abandonat”, de îndată ce Traian Băsescu s-a văzut cu sacii de voturi în căruţă. „Acest referendum a fost folosit propagandistic, fără să se facă o analiză serioasă a sistemului parlamentar. Aceste propuneri nu au susţinere nici în propriul partid”, apreciază Calimente. Liberalii, spune deputatul arădean, ar fi de acord cu reducerea numărului de parlamentari, nu însă şi cu renunţarea la Parlamentul bicameral (poziţie asemănătoare cu cea susţinută şi de PSD). „Nu am găsit niciun argument pentru parlamentul unicameral, în timp ce pentru bicameralism sunt multe argumente: tradiţia României, mărimea ţării noastre etc”. Parlamentul unicameral este, în opinia acestuia, pentru ţări mai mici. În schimb, Calimente a apreciat că o discuţie despre revizuirea Constituţiei este binevenită, „în urma disputei Parlamentului cu preşedintele. Sunt o mulţime de lucruri care trebuie reglementate, inclusiv rolul preşedintelui. Ideea este ca instituţiile statului, inclusiv preşedintele, să respecte reglementările, odată ce sunt stabilite.” Ovidiu Marian: „S-au precipitat evenimentele”Senatorul Ovidiu Marian explică întârzierea cu care s-a mişcat Parlamentul pe tema reducerii numărului de parlamentari şi a unicameralului prin faptul că „s-au precipitat evenimentele”. Votul dat pentru măsurile anti-criză şi în cazul moţiunii de cenzură a schimbat priorităţile. „Au fost probleme de interes major care au captat toată atenţia. În aceste cazuri, s-a stat în câteva voturi”. Senatorul Marian apreciază că există o majoritate în Parlament, dar una „destul de neconsistentă”. Mai ales că UDMR, care susţine guvernarea, nu este pentru aceste modificări ale Constituţiei. „Poziţia UDMR este, într-adevăr, un semn de întrebare. Vom avea un dialog cu PNL şi cu PSD, pentru a obţine o majoritate”, spune senatorul PDL.
Petru Farago: „50 000 de maghiari din Arad ar putea rămâne fără reprezentare”UDMR, deşi face parte din majoritatea parlamentară care susţine guvernarea, nu este de acord cu reducerea numărului de parlamentari şi cu principiul unicameralismului. „Se ştia că e un referendum consultativ, valabil în campania electorală” spune deputatul Petru Farago. Acesta este conştient că PDL va face presiuni asupra UDMR, pentru a-şi respecta promisiunile electorale, dar precizează că „nu am fost pentru referendum, nu îl susţinem, nu suntem motorul demersului”. Spre deosebire de alte partide, mai maleabile la presiunea electoratului care cere mai puţini parlamentari, UDMR este mai atent la reprezentarea propriului electorat. De aceea, nu este de acord nici cu micşorarea numărului de parlamentari. „Eu cred că este o normă bună de reprezentare, un deputat la 70 000 oameni. Un colegiu nu ar trebui să crească, pentru că un parlamentar nu ar mai putea să acopere tot colegiul care îi revine”, spune deputatul Farago. În plus, calculele UDMR sunt mult mai pragmatice. „Nu ar fi în interesul electoratului maghiar, cu atât mai puţin în interesul maghiarilor din Arad. Şansele UDMR de a avea un parlamentar în judeţul nostru ar fi mult mai mici, şi aici nu este vorba de mine. 50 000 de maghiari din judeţul Arad ar rămâne fără reprezentare”, apreciază parlamentarul UDMR de Arad. În concluzie, acesta nu crede că poziţia UDMR se va schimba la presiunea partenerilor de coaliţie.

Care sunt paşii care trebuie făcuţi?Referendumul votat de români la sfârşitul anului 2009 a fost consultativ. Pentru reducerea numărului de parlamentari, este suficientă voinţa unei majorităţi calificate (adică două treimi) în cadrul Parlamentului. Pentru Parlament unicameral, este nevoie de modificarea Constituţiei. Prima etapă în acest proces este dezbaterea parlamentară şi identificarea unei majorităţi care să susţină iniţiativa de revizuire a Constituţiei. Apoi, este nevoie de organizarea unui referendum, de această dată decizional, prin care românii ar urma să aprobe sau nu modificarea Constituţiei.

Sursa: Observator.info