Tocmai citeam presa scrisă şi urmăream rândurile unui articolului precum un copil care acum învaţă să citească, deoarece nu-mi venea să cred cu câtă indiferenţă se tratează uzina care produce lapte, adică vaca. Laptele de vacă este mai puţin apreciat pe meleagurile noastre autohtone, că de’ vorba aceea cât au POLONIA şi AUSTRIA lapte bun este şi ăsta, chiar dacă nu putem bate cu pumnu-n masă că este un lapte cu aceleaşi calităţi ca cel din ţară. Noi, crescătorii de vaci cu lapte, credem că de acest sector nu mai este nevoie întrucât nebăgarea de seama a celor N proteste duce la disperarea noastră, implicit la falimentarea cât mai multor ferme. Sau acum îmi pun eu întrebarea: “ Aceasta să fie strategia celor din minister?”. Şi tot eu răspund prin vocile mai multor fermieri: “Da, probabil aceasta este ideea pentru a putea avea alte ţări din U.E. piaţă de desfacere pentru lapte şi carne.” Probabil aşa dorim noi să încurajăm tinerii fermierii să iubească agricultura. Niciodată nu va fi posibilă o astfel de strategie de atragere oricât de multe proiecte ar fi. Azi faci proiectul, mâine închizi primul capitol al afacerii tale, în condiţiile actuale de sprijinire.Acea amărâtă de subvenţie pe cantităţile de lapte livrate în anul de cota 2008-2009 nu vine cu nimic în ajutorul fermierilor şi tocmai de aceea ar trebui să se ia un gram de atitudine pentru că altfel un viitor bun nu se prevede. Se doreşte performanţă, se doreşte o tehnologie ca la carte, dar pe ce bază performanţă când noi nu mai avem nici un sistem de control oficial al producţiilor de lapte, dar se tot cer multe condiţii prea puţin relevante, dar de dat, şi se spune: “Veţi primi!”, când, cât, cum, nu se ştie! şi un sfat, nu tot ceea ce visaţi noaptea (domnilor cu rang mare în stat), aplicaţi ziua pentru crescătorii de animale, nu suntem bănci comerciale, suntem societăţi comerciale care producem ca să vă dăm înapoi în buzunar, deci un pic de transpiraţie să curgă până să semnaţi unele hotărâri de guvern sau oricare altă măsura, care în practică nu au nici un efect concret favorabil măcar unui sens, ci mai degrabă o investiţie care se amortizează într-o perioadă lungă de timp sau poate niciodată. Stau şi mă gândesc, mai este nevoie de vaca de lapte, mai are vreun rost să le punem de ale gurii pe masă celor care vor să ne tragă în jos, cât să mai îndurăm? Nu îngropaţi agricultura, nu închideţi cu forţa poveşti de succes, ferme model, care din cauza neacordării acelei “PICĂTURI” de speranţă (subvenţia), să fie doar o simplă afacere o dată aşternută pe o foie de hârtie unde era un business de succes.      CRESCĂTOR VACI LAPTE - ALEXANDRU TĂŞEDAN – JUD. ARAD – LOC. CURTICI

Sursa: Observator.info