Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a stabilit repartizarea consumurilor de energie termică exclusiv în favoarea abonaţilor la sistemul centralizat, rezultă dintr-o analiză efectuată de Săptămâna Financiară.   Apariţia primei Norme privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu se dovedeşte o măsură stângace de salvare a sistemului centralizat de încălzire de la faliment, în condiţiile dublării sau chiar triplării preţului gigacaloriei începând cu iarna acestui an. Pentru a face faţă costurilor ridicate cu întreţinerea, Norma amintită aruncă o bună parte din cheltuieli în seama locatarilor care şi-au instalat centrale de apartament sau a celor care nu dispun încă de repartitoare. Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) i-au trebuit trei ani până să ajungă la o concluzie în privinţa utilizării repartitoarelor de costuri pentru energia termică, perioadă în care sistemul centralizat de încălzire a rămas cu tot mai puţini abonaţi. În condiţiile eliminării subvenţiilor la încălzire, lucru care va duce la o explozie a pre­ţului gigacaloriei, ANRSC a reuşit în timp-record să pritocească o Normă tehnică privind repartizarea consumurilor, normă care, dincolo de faptul că nu este înţeleasă de prea multă lume, loveşte direct în debranşaţi, care urmează să preia o parte din costurile mari ale sistemului centralizat. După ce, în ultimii cinci ani, statul a subvenţionat cu aproximativ 5 miliarde de euro ineficienţa unei mari părţi a sistemului centralizat de încălzire, fără a reuşi şi eficientizarea lui, acum se caută o serie de tertipuri pentru a compensa eliminarea subvenţiei aruncând o parte din povară şi peste cei care şi-au luat pe cont propriu responsabilitatea încălzirii. Aşa-zişii debranşaţi sunt loviţi astfel încă o dată la venituri, după ce o parte din valoarea subvenţiei de la buget era formată şi din contribuţiile lor (taxe, impozite etc.), dar de care ei nu au beneficiat niciodată.
Caz fără precedent în EuropaSituaţia întâlnită în România în domeniul încălzirii locuinţelor este unică în Uniunea Europeană, acesta fiind şi un argument pentru ANRSC de a inventa o Normă comună, aplicabilă tuturor locatarilor unui condominiu de locuinţe. Dacă guvernul Năstase a pasat centralele de termoficare în ograda autorităţilor locale, în schimb, guvernul Tăriceanu a încurajat debranşarea de la sistemul centralizat, afacerea cu centralele de apartament fiind o sursă consistentă de venit pentru buget. Actualul guvern, moştenitorul unei struţo-cămile în acest domeniu, nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa şi înfiinţează comisii peste comisii care să găsească soluţii pentru a atenua costurile cu încălzirea în iarna care se apropie. În paralel, atenţia lui se îndreaptă din nou către sistemul centralizat de încălzire, care, cel puţin în teorie, este mai eficient decât cel individual. Practic, fondurile europene ar putea deveni cel mai eficient colac de salvare pentru sistem, însă am dovedit în toţi aceşti ani că ne este aproape imposibil să le accesăm. Până când o să se întâmple şi o asemenea minune, costurile cu încălzirea trebuie împărţite la cât mai mulţi, după nişte formule extrem de complicate şi la care nu au acces decât firmele care au montat repartitoare la imobilele de tip condominiu. Asemenea formule de calcul introduce şi Norma tehnică despre care vorbim şi care intră în vigoare din sezonul rece care se apropie.Faţă de alte sisteme de încălzire ale unor ţări europene, cel românesc are multe particularităţi. Cele mai importante sunt legate de faptul că într-un imobil de tip condominiu regăsim şi apartamente racordate la sistemul centralizat, dar şi apartamente dotate cu centrale individuale. De asemenea, în acelaşi imobil putem întâlni apartamente dotate cu repartitoare de căldură şi apartamente fără repartitoare, sau apartamente reabilitate din punct de vedere energetic şi nereabilitate. Practic, în aproape 50% din condominiile din România există apartamente deconectate de la sistemul centralizat, alături de apartamente conectate la acesta. Cum să faci atunci deosebirea?
Cota procentuală ca nuca-n pereteCheia problemei, care stă şi la baza elaborării Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică, constă în cota procentuală ce revine încălzirii spaţiilor comune dintr-un condominiu. Norma elaborată de ANRSC prevede ca această cotă să fie între 30 şi 50%, la plata acesteia contribuind fiecare locatar, indiferent de ce tip de încălzire are. Prin comparaţie, Germania are o cotă asemănătoare, la modul general, dar se reduce la 30% pentru blocurile reabilitate termic (majoritatea sunt în această situaţie), Austria are o cotă între 25 şi 45%, Franţa între 25 şi 50%, Elveţia între 30 şi 50%, Cehia între 40 şi 50%, iar Slovacia are o cotă fixă de 40%. Până aici totul ar fi în regulă, dacă la noi nu s-ar întâlni particularităţile amintite mai sus şi datorită cărora stabilirea unei cote adecvate este aproape imposibilă. În concluzie, „cantitatea de energie termică repartizată fiecărui proprietar se stabileşte ca sumă între consumul individual şi cota-parte din consumul comun dintr-o unitate de calcul”, spune Norma elaborată de ANRSC. Aici intervin firmele de repartitoare, cărora le revine sarcina de a citi datele de la fiecare repartitor, după care aplică formula de calcul înţeleasă doar de specialiştii acestor firme. Reprezentanţii ANRSC au recunoscut că la stabilirea cotei procentuale s-a ţinut cont de faptul că până acum proprietarii apartamentelor deconectate au fost favorizaţi, motiv pentru care aceasta s-a şi modificat. Dincolo însă de nivelul cotei, o altă problemă apare în momentul în care se face un aşa-zis calcul al căldurii date de coloanele de distribuţie ale blocurilor de locuinţe, căldură care este inclusă în consumul comun. Numai că această căldură din coloane trebuie calculată individual, iar pentru apartamentele deconectate trebuie stabilită din start o cotă procentuală. Ideea de la care s-a plecat este că aceste apartamente beneficiază de căldura din conducte, dar nu o plătesc. Dar celelalte apartamente, ce ţin de sistemul centralizat, nu beneficiază de căldura emisă de pereţii apartamentelor deconectate? Firmele de repartitoare mai trebuie să determine şi suprafeţele care sunt izolate termic, iar pentru acestea să aplice o nouă formulă de calcul. Ce trebuie să ştie administratorii de blocuri este: „cantitatea de energie termică aferentă consumului comun în imobilele de tip condominiu, indiferent dacă pentru individualizarea costurilor se utilizează repartitoare de costuri sau contoare de energie termică individuale la nivel de apartament, se repartizează proporţional cu cota indiviză şi se achită de toţi proprietarii din cadrul condominiului indiferent dacă sunt sau nu racordaţi la sistemul centralizat de distribuţie a energiei termice”.
Nu a fost uitată nici apa caldăDe asemenea, s-a pus problema instalării unui repartitor comun pe coloana de distribuţie astfel încât „cantitatea de energie termică aferentă consumului comun se stabileşte ca diferenţă între cantitatea totală de energie termică determinată pe baza contorului de branşament şi suma indicaţiilor contoarelor de energie termică individuale montate la nivel de apartament”. Consumurile înregistrate de contoarele de energie termică individuale montate la nivel de apartament nu pot face obiectul contractului de furnizare a energiei termice, acestea fiind utilizate ca repartitoare de costuri. Prestatorul autorizat pentru montarea contoarelor de energie termică utilizate ca repartitoare de costuri are obligaţia, sub sancţiunea suspendării autorizaţiei de montare, să informeze în scris proprietarii apartamentelor sau spaţiilor cu altă destinaţie despre această situaţie. Norma tehnică a ANRSC prevede şi procedurile de repartizare a energiei termice înglobate în apa caldă de consum, astfel încât „cantitatea de energie termică înglobată în apa caldă de consum ce se repartizează fiecărui proprietar se stabileşte ca sumă între cota-parte din consumul comun şi cel individual aferent unităţii de calcul. Citirea indexului repartitoarelor de costuri pentru apă caldă se face de către reprezentantul asociaţiei de proprietari/locatari sau de prestator, împreună cu proprietarul apartamentului sau spaţiului cu altă destinaţie, concomitent cu citirea in­de­xului repartitoarelor de costuri pentru apă caldă montate în instalaţiile comune de utilizare. Citirea se poate realiza şi numai de către proprietar, dar în aceeaşi zi când se fac şi restul citirilor, caz în care reprezentantul asociaţiei de proprietari/locatari, respectiv prestatorul, are obligaţia de a centraliza datele şi a face verificări privind corectitudinea datelor transmise cel puţin trimestrial.

Sursa: Observator.info