A. A. – Luni, 13 septembrie 2010, începe şcoala. Cât este de pregătită Compania de Transport Public din Arad pentru acest eveniment discutăm cu directorul tehnic al Companiei, Petru Cuvineanu, şi cu viceprimarul Aradului, Levente Bognar. Trebuie să spunem că dintr-o radiografie făcută asupra transportului public reiese că au fost suspendate câteva linii, tarifele practicate au crescut, intervalul de succedere a crescut iar anul acesta nu au fost achiziţionate nici un autobus sau tramvai nou. Toate acestea nu au împiedicat majorarea preţului la abonamente prin eliminarea abonamentului pe o singură linie şi introducerea unui abonament comun, un abonament unic, o majorare care ajunge până la 23% şi care a intrat în vigoare de la 1 septembrie. Din păcate şi unele dintre liniile de microbuse care legau centrul oraşului de cartiere au fost sistate din lipsă de clienţi. Cum va influenţa acest lucru traficul de la data de 13 septembrie, data începerii şcolii? P. C. – Programul de circulaţie pe care îl are la ora actuală CTP-ul îl apreciem ca suficient de bun ca să facă faţă solicitării cetăţenilor, chiar dacă vorbim despre reducerea a doua trasee – unul din Micălaca care mergea spre centru şi unul din Grădişte care avea aceeaşi destinaţie, numărul de vagoane nu a scăzut pentru că aceste vagoane operează pe liniile care au rămas şi capacitatea de transport şi intervalul de succedere au rămas deci, pe undeva, neschimbate. Frecvenţa de succedere a tramvaielor în intervalul de vârf este de 4-5 minute iar în afara orelor de vârf de 7-8 minute iar noi credem că apariţia acelui abonament unic este în avantajul călătorilor, conferindu-le acea mobilitate de a se deplasa pe baza unui singur abonament pe toate liniile. Şi alte oraşe au recurs, înaintea noastră, la această măsură şi s-a considerat că este bună, de aceea am adoptat-o şi noi. După adoptarea noului TVA, preţul de referinţă a biletului a crescut de la 1,5 la 1,6 lei dar apariţia acestui abonament unic acoperă situaţia în care călătorul ar fi optat să-şi cumpere bilete pentru a se putea deplasa pe mai multe linii. Chiar dacă majorarea pare a fi mare, trebuie să precizez că noi nu am mai majorat tarifele de călătorie din anul 2007 în condiţiile în care toate costurile noastre au crescut. A. A. – D-le. Bognar, ca şi reprezentat al administraţiei, al proprietarului acestei companii, dacă vreţi, ţinând cont că ea aparţine de Consiliul Local, cum vi se pare acest sistem cu abonament unic?L. B. – Da, într-adevăr noi reprezentăm proprietarii, dar trebuie spus că Municipalitatea şi Consiliul Judeţean sunt adevăraţii proprietari ai sistemului de transport. În procent de 70,6% capitalul social al CTP-ului aparţine de municipiu, iar 29,4% de Consiliul Judeţean. Mai trebuie precizat şi faptul că dacă în anul 2006 subvenţia acordată a fost de 16%, în anul 2010 subvenţia a ajuns la 39%, adică 10 milioane de lei, iar în situaţia în care nu am fi majorat tariful sau nu am fi aplicat acest abonament unic, mai scump într-adevăr, dar mai practic, poate ar fi trebuit să creştem subvenţia acordată companiei. Exista atunci posibilitatea ca unii dintre arădeni, care nu folosesc serviciile CTP-ului, să ne întrebe de ce din banii daţi de ei prin impozite şi taxe se subvenţionează şi mai mult transportul public şi nu am vrut să ajungem în această situaţie. Chiar dacă e vorba de o creştere nedorită a preţului eu cred că, de fapt, aceasta a fost făcută în mod raţional, mergând pe ideea ca pierderile companiei să fie mai mici. A. A. – Putem spune că această creştere a fost făcută pe baze economice, nu neapărat pe ideea creşterii confortului călătorilor. Dar, în condiţiile în care mulţi oameni şi-au pierdut locurile de muncă, altora le-au fost diminuate lefurile cu 25 la sută, acest cost al abonamentului de 58 de lei pe lună pentru mulţi oameni este o sumă foarte mare. Vă întreb dacă nu cumva acest serviciu de transport public nu ar trebui să fie şi un serviciu social?L. B. – Din cifrele pe care le-am prezentat anterior pot spune că transportul public în Arad este un serviciu social, pentru că el e subvenţionat în proporţie de 39%. Dacă nu ar exista această subvenţie preţul real ar fi cu mult mai mare, undeva pe la 100 de lei pe lună un abonament. Oamenii care sunt într-o situaţie defavorizată pot apela la diferite mijloace pentru a obţine un sprijin social, dar pe de altă parte trebuie spus că noi am asigurat şi sumele necesare investiţiilor în modernizarea infrastructurii, fiind vorba, dacă vreţi, de o altă subvenţie. A. A. – D-le. Cuvineanu, sunt mulţi copii care vin cu trenul în Arad, apoi aici iau tramvaiul spre şcoală. Chiar dacă le este decontată o parte din preţul abonamentelor acest lucru se întâmplă după două, trei sau chiar patru luni. Nu s-ar putea face acest lucru direct, cum era mai demult, ar fi posibilă o asemenea facilitate?P. C. – Legislaţia care este în operare la ora actuală este cea de la Ministerul Învăţământului care stipulează ca elevul să cumpere abonamentul la preţ întreg urmând ca unitatea şcolară să deconteze 50% din sumă. Noi nu putem să facem direct această reducere pentru că nu ne permite legea. A. A. – De la 1 septembrie au apărut aceste modificări. A existat o reacţie a publicului călător şi care a fost ea?P. C. – Teoretic n-a existat. Nu au fost mari nemulţumiri sau nemulţumiţi vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat. La această oră pot să vă spun că în zona centrală sunt 230 de treceri pe sens/24 de ore, în Vlaicu sunt 370 de treceri/24 de ore iar în Micălaca 93-120 de treceri/24 de ore. La începerea şcolii vom avea o perioadă de tatonare pentru a vedea dacă e nevoie de mici reglaje din punct de vedere al orarului sau chiar suplimentări, dacă e cazul. A. A. – Asta înseamnă că luni nu vor exista astfel de suplimentări?P. C. – Luni vom opera după programul pe care vi l-am spus, deoarece el este aprobat de Consiliul Local. Dacă dorim să introducem un tramvai sau să sporim numărul de treceri pe un sens va trebui să facem o solicitare către acest Consiliu. Noi sperăm să satisfacem cerinţele de deplasare ale elevilor pe perioada anului şcolar, iar dacă va fi nevoie vom suplimenta capacitatea de transport înlocuind un vagon de mărime medie cu unul de capacitate mai mare sau cu un vagon cu remorcă. A. A. – D-le. Bognar, noi ne mândrim că avem cea mai extinsă cale de rulare pentru tramvaie din România dar pe de altă parte când vorbim despre numărul celor care se deplasează cu tramvaiul, cifrele nu justifică această dimensiune?L. B. – O firmă din Germania a realizat un studiu pentru Master Planul Aradului şi la partea de folosire a mijloacelor de transport suntem mai puţin prezenţi, procentajul fiind de 18%, pe când media în oraşele germane este de 21%, mulţi dintre arădeni preferând să folosească autoturismele în detrimentul transportului public. Pe viitor vom încerca să facem cât mai atractiv acest transport public, pentru a fi o alternativă reală în competiţia cu autoturismele. Despre optimizarea transportului public vom discuta atunci când repunem în circulaţie transportul în zona veche a oraşului – pe linia 2,  linia cea mai folosită – şi în cartierul Aradul Nou, după reabilitarea căii de rulare şi a podului “Traian”. A. A. – Au existat nişte curse de microbuse din cartierele oraşului către centru. Aceste curse au fost eliminate în mare parte. E posibil ca acum, odată cu începerea şcolii, când creşte şi afluenţa de elevi dinspre cartiere, ele să fie repuse în funcţiune?P. C. – Intenţia aceasta bună a Primăriei nu a avut succesul scontat pentru că aceste linii au funcţionat şi înainte de terminarea anului şcolar. A. A. – Ce se va întâmpla cu transportul în comun în cartierul Aradul Nou ţinând cont de lucrările care se efectuează acolo şi care, în cele mai optimiste previziuni ale administraţiei, mai durează cel puţin un an?P. C. – Transportul este asigurat de autobuze şi practic se lucrează pe două direcţii: una în care se aduc călătorii din gara Aradul Nou în zona Pieţei Romane şi o alta prin care cursele din zona suburbană – Aluniş, Tisa, Fântânele – ajung în zona sensului giratoriu de la “Billa” În perspectiva următorilor ani accesul acestor autobuze din zona periurbană se va limita până la gara Aradul Nou după care vor fi folosite tramvaiele. A. A. – D-le. Cuvineanu, percepeţi ca un mijloc prietenos şi eficient de deplasare actualul sistem de transport din Arad?P. C. – E evident că majoritatea arădenilor preferă să facă deplasările medii, de 5-6 km, cu autoturismul iar pentru ei tramvaiul nu reprezintă un mijloc “prietenos” de transport. Dacă însă ţin cont de ambuteiajele care pot apărea, de aglomeraţia foarte mare de maşini din anumite ore, de lipsa uneori a locurilor de parcare, atunci pot să perceapă altfel şi sistemul de transport public, într-unul “prietenos”. Înainte de începerea lucrărilor BERD noi am avut un număr suficient de călători pentru a putea spune acum că acest număr a scăzut cu 40%, dar vorbim aici şi despre alţi factori: situaţia economică care a dus la pierderea locurilor de muncă, apoi mai în toate cartierele au apărut magazine care satisfac cerinţele cumpărătorilor, fără a fi nevoie ca aceştia să se deplaseze dintr-un capăt la altul al oraşului şi, evident, creşterea numărului de autoturisme. A. A. – D-le. Bognar, d-voastră aţi fost în aceste staţii de tramvai noi, realizate în urma acestui proiect de modernizare a transportului în comun urban, pentru că odată cu venirea toamnei vor începe ploile iar acolo nu prea sunt copertine…L. B. – Da, am fost şi pot să spun că aceste staţii mai lasă, încă, de dorit, dar aşa cum s-au găsit soluţii pentru staţiile din zona centrală ele vor fi aplicate şi la noile staţii. A. A. – Se poate reglementa acest inconvenient?P. C. – Proiectul nu a prevăzut şi mobilier stradal aferent pentru că staţiile sunt investiţia unui operator privat de publicitate. La ora actuală sunt 29 de copertine în oraş şi există un program al acestui operator de dublare a copertinelor din aceste staţii.A.A. – Din nefericire nici dacă ar fi vorba de triplarea lor nu ar fi suficient…

Sursa: Observator.info