La Bucureşti se discută mai multe variante: creştere cu 14% pentru toţi sau creşteri diferenţiate – faţă de nivelul salariilor scăzute deja cu 25%
Cuantumul salariilor bugetarilor, începând cu anul 2011, este încă o enigmă. Toţi românii care lucrează în sistemul bugetar se întreabă dacă de anul viitor salariile lor vor reveni la nivelul de dinaintea scăderii cu 25%. Sindicatele spun că nu este nicio şansă, politicienii se eschivează dar totuşi dau de înţeles că nu există şanse pentru a se reveni la salariile vechi, eventual cu excepţia celor sub o mie de lei. Înainte de a fi aplicată reducerea salariilor cu 25%, veniturile angajaţilor de la stat au mai fost afectate şi de o Ordonanţă de Urgenţă care a eliminat mare parte din sporurile care se dădeau până atunci. Bugetarii speră ca revenirea să se producă măcar la nivelul salariilor fără sporuri (sau cu sporuri incluse în salarii), de după respectiva Ordonanţă de Urgenţă.  Noua Lege a Salarizării Unitare este în dezbatere la Parlament. Este un act normativ stufos, iar fiecare categorie de bugetari trebuie să studieze atent secţiunea care îi revine pentru a putea face o previziune pentru nivelul salariilor din 2011. Sindicatele fac acest lucru şi deja contestă multe prevederi ale legii, legate atât de nivelul salariilor cât şi de cuantumul unor sporuri rămase în vigoare – cum ar fi cel pentru mediu rural în cazul profesorilor.  Mai mulţi politicieni (parlamentari) şi lideri de sindicat arădeni vorbesc despre stadiul actual al discuţiilor de pe marginea noii Legi unice de salarizare.


Negocieri pentru procente şi modalităţi de „creştere” a salariilor, dar şi pentru introducerea „Coeficientului 1”
Noua Lege a Salarizării Unitare se află în prezent la Parlament, unde este analizată în cadrul comisiilor din Camera Deputaţilor. Legea va fi dezbătută şi în cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, a cărei vicepreşedintă este Claudia Boghicevici, deputat PDL de Arad. Boghicevici ne-a explicat că în primul rând se ia în discuţie o „lege cadru  a salarizării pentru toate categoriile de personal bugetar, care va cuprinde ierarhizări, coeficienţi, grupe de funcţii”. Pe urmă, în fiecare an se adoptă „suplimentar o lege de aplicare a legii cadru, astfel încât să ne încadrăm în anvelopa bugetară aprobată prin bugetul de stat şi în funcţie de acordurile internaţionale. Încercăm ca în anul viitor să ne încadrăm în 39 miliarde lei şi se va încerca o creştere faţă de perioada actuală”, a declarat Claudia Boghicevici. „Perioada actuală” înseamnă salariile scăzute cu 25%, mai departe Boghicevici spunând că sunt în discuţie două variante. „În prezent se poartă negocieri aprinse între sindicate, patronate şi Guvern pentru două variante: o creştere constantă de 14% sau creşterea salariilor mici cu mai mult şi a celor mari cu mai puţin. Mai important este că în prezent se discută despre introducerea , adică să nu mai raportăm salariile la salariul minim ci la acest coeficient”, a conchis Claudia Boghicevici. Conform deputatului PDL, sindicatele îşi doresc ca acest coeficient să fie de 705 lei, pe când... patronatele l-ar dori la doar 600 de lei. Boghicevici mai precizează că forma finală a legii mai poate suferi numeroase modificări pe parcursul traseului parlamentar al acesteia.Aspectele descrise de Claudia Boghicevici sunt confirmate şi de deputatul Adrian Niţu, secretar al Comisiei de buget-finanţe. „Sunt mai multe simulări pe care le face în prezent Ministerul Finanţelor. Se poate merge pe varianta de a duce salariile mai mici de 1000 de lei până la nivelul la care au fost înainte iar pentru restul să se calculeze o anumită creştere, evaluată în prezent la 14%. Se urmăreşte şi egalizarea salariilor funcţionarilor publici de acelaşi nivel din ministere diferete, pentru că până acum erau mai mare în unele ministere faţă de altele”, ne-a explicat Adrian Niţu. Deputatul arădean ne-a mai spus că în funcţie de acel „coeficient 1” ar putea fi stabilit şi salariul minim din sistemul bugetar. De exemplu, salariile ar urma să fie calculate astfel: 0,8, 0,9, 1,2, 2, 4, 10 ori „coeficientul 1”. În privinţa sporurilor, deptuatul Adrian Niţu afirmă că acestea „nu vor trebui să depăşească 50% din salariu”.
Opoziţia: „Salariile nu vor putea creşte pentru că măsurile luate de Guvernul Boc nu au adus bani la buget”
Reprezentanţii opoziţiei sunt sceptici cu privire la posibilitatea revenirii salariilor la nivelul anterior scăderii cu 25%. Deputatul PSD de Arad, Ciprian Luca, spune că salariile nu vor putea creşte deoarece Guvernul Boc a luat o serie de decizii greşite, „care nu au adus bani la buget”. „Iniţial era vorba că de la întâi ianuarie 2011 vor reveni salariile la nivelul iniţial. Dar datorită unor decizii eronate ale Guvernului –catastrofă- Boc, cum ar fi creşterea TVA care a afectat puterea de cumpărare a românilor, salariile nu vor putea reveni într-o perioadă scurtă la valorile iniţiale”, declară Ciprian Luca. Deputatul social-democrat arată că „şi Adriean Videanu a recunoscut că creşterea TVA a fost o măsură neinspirată (într-un răspuns la o interpelare adresată de deputatul PC Bogdan Ciucă, n.r.). În luna mai 2010 s-au înregistrat venituri de 3,7 miliarde din TVA, pe când în lunile iunie, iulie şi august împreună, doar 1,4 miliarde. Nu vor putea creşte salariile pentru că măsurile lor nu au adus bani la buget. Probabil vor mai spune în perioada următoare unele neadevăruri, având în vedere că se apropie moţiunea de cenzură”, a conchis deputatul Ciprian Luca. 

Sindicaliştii sunt convinşi că noua lege va aduce diminuări salariale
Nici sindicaliştii nu mai ştiu ce sau pe cine să creadă. Aceştia spun că odată apare o declaraţie în public, iar puţin mai târziu politicienii îşi schimbă radical poziţia. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ spun că nu mai acceptă negocierile în care reprezentanţii Executivului nu respectă principiul privind echivalarea funcţiilor în sistemul public – „principiu elementar în actul normativ, care ar trebui să ofere o salarizare unitară şi corectă salariaţilor de la stat şi care a fost asumat atât de premierul Emil Boc cât şi de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu.” Sindicaliştii din învăţământ susţin că acordarea coeficientului maxim de 4,4% unui profesor de grad didactic I, cu 40 de ani vechime, situează învăţământul preuniversitar în zona inferioară a grilei unice de salarizare. Totdată F.S.L.I. a cerut modificarea acestei grile şi acordarea coeficientului 7 pentru această funcţie, pentru a recunoaşte, astfel, adevărata valoare a unui profesor cu o astfel de experienţă şi pregătire profesională. „Nu putem accepta ca învăţământul să fie tratat din nou cu dispreţ de reprezentanţii Guvernului”, au spus reprezentanţii FSLI. Dănuţ Ieneşescu, preşedintele filialei arădene a Sindicatului Democratic din Învăţământ, afiliat la FSLI ne explică că în realitate nu va fi nicio creştere salarială - „Se pare că în acest proiect salariul la care se face referinţă pentru aplicarea coeficientului va fi de 600 de lei şi nu de 640 de lei cum s-a stabilit iniţial ceea ce va duce la o scădere şi nicidecum la o creştere salarială. Mai mult, la început raportarea pe grila de salarizare era de 1 la 12 iar profesorii erau la maxim 4,4. Acum grila s-a modificat fiind de la 1 la 15 însă dascălii au rămas la acelaşi coeficient de 4,4. Cum salariul de raportare este mai mic şi coeficientul a rămas acelaşi atunci cu siguranţă ne vom confrunta cu diminuări salariale. Aceste aspecte ne dovedesc, din nou, că noi nu suntem importanţi însă nu ne vom opri la mitingul de protest de marţi.”O altă modificare va consta în faptul că profesorii din mediul rural vor primi în 2011 venituri reduse cu până la 60%. „Potrivit noii legi de salarizare în sistemul bugetar care se va aplica din 2011, sporul de rural a fost diminuat de la 5-80% din salariu la 5-20%. Dacă în 2010 diferenţa procentuală a fost acoperită prin sume compensatorii, în 2011 această prevedere a fost eliminată. În consecinţă, cadrelor didactice care primeau spor de rural de peste 20% din salariu,  nu li se mai acorda plăţi compensatorii. Reamintim Guvernului că acest spor  se acordă pentru a atrage personal calificat în mediul rural”, ne explică Maria Buruc preşedintele Sindicatului Liber din Învăţământ, filiala Arad. Preşedintele CNS „Cartel Alfa” Arad, Ilie Don spune că nu se mai înţelege nimic din acest proiect, mai ales că nici politicienii de la putere nu mai ştiu ce să răspundă -  „Avem impresia că nu vor fi creşteri salariale aşa cum vor politicienii de la putere să credem noi. Nici nu ne putem da seama cum gândesc aceştia pentru că pur şi simplu nu stau la discuţii cu noi. Aici principala problemă cu care ne confruntăm este lipsa dialogului.”

Sursa: Observator.info