Lungul şir de veşti proaste pentru viitoarele mame continuă, astfel încât ultima decizie a Guvernului le nemulţumeşte pe cele care vor aduce pe lume copii în anul următor. Astfel, perioada de acordare a indemnizaţiei de creştere a copilului va fi redusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame: „Începând cu anul 2011, situaţia va fi următoarea: durata indemnizaţiei - un an; valoarea indemnizaţiei - la fel ca şi acum, minim 600 lei, maxim 3.400 lei; primă de reîntoarcere la muncă de 500 lei; concediu fără plată, ca posibilitate, pe parcursul celui de-al doilea an, cu menţiunea că oricând părintele se întoarce la muncă, până la epuizarea celor 24 de luni, primeşte prima de 500 lei” a precizat premierul Boc. Modificările nu vor fi aplicate şi beneficiarilor actuali, mamele aflate deja în concediu beneficiind de actuala indemnizaţie aflată în plată pentru perioada de doi ani. „Nu facem copii pentru bani, îi facem pentru că ni-i dorim. Nu merităm să fim tratate ca nişte animale pentru asta. Banii şi aşa sunt puţini, dar asta nu înseamnă că nu vom mai naşte, sunt femei care nasc pentru a şaptea oară. Unele pentru că şi-i doresc, altele pentru că s-a întâmplat” ne mărturiseşte o viitoare mămică aflată pe holurile Spitalului Matern Arad. „E important pentru un copil ca mama să fie lângă el în primii ani de viaţă, deoarece în această perioadă se formează ataşamentul, iar lipsa mamei va conduce la dezvoltarea anxietăţii. Copii percep lipsa mamei ca pe un fel de „abandon”. Nimic nu înlocuieşte prezenţa mamei, iar copilul nu poate să înţeleagă această lipsă. Până la vârsta de trei ani copilul nu poate fi uşor securizat”, a explicat psihologul Mariana Pavel.
Conform statisticilor oferite de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Arad, nu mai puţin de 4.775 de arădeni se află în concediu de maternitate sau paternitate. Dar mămicile care vor naşte în 2011 sunt îngrijorate: „E o idee foarte proastă deoarece un copil are nevoie de mamă mai mult de un an. La un an copilul nu ştie să facă nimic, iar  grădiniţele particulare nu ni le permitem” este de părere Ramona Georgescu. „Nu e normal să se întâmple aşa, nu din punctul de vedere al banilor, ci e lipsă de suflet a guvernanţilor faţă de copii. Nu s-au gândit la inimioara aia mică! Are nevoie de noi mult mai mult decât un străin, o bonă” este de părere şi A. Mândruţ, o mămică care va naşte chiar la începutul lunii ianuarie şi care crede că nu banii fac tot, aceşti micuţi fiind viitorul de mâine – „dacă punem totul pe seama serviciului nu ştiu unde vom ajunge” mai spune arădeanca cu lacrimi în ochi. Perioada de concediu de creştere a copilului şi valoarea indemnizaţiei rămân astfel neschimbate pentru cei 198.000 de părinţi care sunt deja în plată, însă viitoarele mame vor avea un singur an de concediu plătit şi posibilitatea de a intra în concediu fără plată dacă vor să stea acasă, să-şi crească micuţii. Cele mai multe înclină să creadă că vor alege serviciul în detrimentul copilului doar pentru a-i putea oferi toate cele necesare: „un copil nu creşte doar cu aer” a spus cu amărăciune o mămică care tocmai a aflat că este însărcinată.
Reglementări privind concediul de maternitate în alte state
• Austria - primele 16 săptâmâni sunt remunerate cu 100%, apoi concediul poate dura între 1 şi 3 ani; procentul din salariu odată cu creşterea duratei, dar se ajunge la o indemnizaţie medie de 436 euro pentru durata maximă.
• Belgia - 15 săptămâni, din care primele 30 de zile sunt remunerate cu 82% din salariu, respectiv 75% ulterior.
• Bulgaria - un an de concediu cu 100% din salariu, urmat de un al doilea an în care se oferă salariul minim pe economie; taţii sau bunicii pot primi concediu în locul mamei, dacă aceasta decide să se întoarcă la lucru.
• Cehia - 28 de săptămâni, cu 70% din salariu; concediul de creştere a copilului se poate lua până la vârsta de patru ani a acestuia, când indemnizaţia lunară scade sub echivalentul a 200 euro.
• Danemarca - 52 de săptămâni, dintre care 18 obligatorii pentru mamă şi 2 pentru tată, timp în care remuneraţia este egală cu 100% din salariu.
• Estonia - se oferă 140 de zile (sau 154 în caz de naştere multiplă sau cu complicaţii), cu plata a 100% din salariu; apoi 3 ani de concediu fără plată.
• Franţa - 16 săptămâni (100%), crescute la 26 de săptămâni (cu aceeaşi indemnizaţie) pentu mamele aflate la al treilea copil.
• Germania - 14 săptămâni (100%), urmate de 12-14 luni cu 67% din salariu, dacă procentul nu depăşeşte 1.800 euro pe lună.
• Italia - 22 de săptămâni (80%), urmate de un total de maximum 44 de săptămâni de concediu fără plată pentru ambii părinţi.
• Norvegia - 56 de săptămâni (80%) sau 46 (80%)
• Olanda - 16 săptămâni (100%), cu alte 26 de săptămâni fără plată.
• Polonia - 16-18 săptămâni (100%)
• Regatul Unit - 52 de săptămâni, dintre care primele 6 cu 90% din salariu, iar următoarele cu o indemnizaţie fixă de 123,06 lire pe săptămână.

Sursa: Observator.info