Pe calea pelerinajului început în urmă cu o săptămână, șapte ne sunt popasurile rânduite ca sprijin, hrană și odihnă astfel încât la finalul său să ne putem împreună bucura de Lumina Învierii. Șapte Duminici: a Ortodoxiei, a Sfântului Grigore Palama, a Sfintei Cruci, a Sfântului Ioan Scărarul, a Sfintei Mariei Egipteanca, a Floriilor și a Învierii. 

Astăzi, primul popas: Duminica Ortodoxiei. Popas care, în contextul sărbătorii cultului icoanelor, poartă pecetea chemării de a descoperi ”chipul lui Dumnezeu Cel veșnic întipărit în om” (un chip pentru care omul ”bulversat de multiple probleme și ispite, cărora nu mai reușește să le facă față” găsește cu greu timp pentru a-l cultiva), și aceea de a mărturisi dreapta credință adresând semenilor invitația Sfântului Apostol Filip, din Evanghelia de astăzi: „Vino și vezi!”.

Și cu siguranță chemării de a descoperi ”chipul lui Dumnezeu cel veșnic întipărit în om” au răspuns astăzi și tinerii de toate vârstele din Parohia Ortodoxă ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Cetatea Ineului, locul nașterii Sfântului Ierarh Sava Brancovici, prin participarea la Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Și judecând după frumusețea și bucuria întâmpinării Ierarhului în mijlocul lor și după toate momentele în care și-au așezat cu nădejde timpul în și cu Dumnezeu, nu putem decât să facem, la rându-ne, mărturia că ”Ortodoxia este puterea lui Dumnezeu așezată tainic în ființa umană”, după cum avea să sublinieze în cuvântul de învățătură Preasfinția Sa. 

Cuvântul Ierarhului

”În fiecare an, în prima duminică din Postul Mare sărbătorim Duminica Ortodoxiei, zi în care Sfântul Sinod al Bisericii noastre transmite o scrisoare pastorală prin care evidențiază însemnătatea istorică și doctrinară a acestei sărbători, între care și cinstirea Sfintelor Icoane. De aceea, nu voi intra în amănunte ce le prezintă Pastorala Sinodală, ci vă pun la suflet legătura din Sfânta Evanghelie citită astăzi (Ioan 1, 43-51) și Duminica Ortodoxiei.

Chemarea la apostolat a unor persoane de către Domnul Iisus Hristos, întâlnirea, precum și dialogul Lui cu Filip și Natanael reprezintă pentru noi, evidențierea unor învățături și adevăruri de credință, care ne ajută la cunoașterea Fiului lui Dumnezeu și a celor două planuri ale existenței: cel ceresc și cel pământesc.

Mântuitorul Iisus Hristos s-a născut în Betleem, însă copilăria și o parte a tinereții Sale a petrecut-o în Nazaret, de aceea era cunoscut mai bine ca fiind din această localitate, așa după cum se exprimă Natanael.

Din această întâlnire și nu numai, reiese faptul că Domnul Hristos știa gândurile oamenilor, citea în inimi, cunoștea sufletele oamenilor, vedea dincolo de aparențe, cu o vedere spirituală, alta decât cu ochii trupești, de aceea îi spune lui Natanael: „Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin”. Văzând  Natanael că Iisus este un prooroc care cunoaște inimile oamenilor, gândurile și identitatea lor, inspirat fiind, mărturisește: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Tu ești regele lui Israel”. Aceeași mărturisire pe care o va face și Sfântul Apostol Petru, când a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu”.

În acest context, văzând Mântuitorul Hristos că Natanael are percepția unei alte vederi decât cea fizică, consideră că este pregătit pentru a-i descoperi ceva mai înalt, lui și celor ce erau de față, zicând: „Adevărat zic vouă, de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste Fiul Omului”, adică vederea Împărăției lui Dumnezeu.

Astfel, învățăm că mărturisirea dumnezeirii lui Iisus din Nazaret este condiția fundamentală pentru vederea Împărăției cerurilor. Totodată, Evanghelia Duminicii Ortodoxiei ne învață două adevăruri pe care trebuie să le cunoaștem: dreapta credință este mărturisirea faptului că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu și Om adevărat;  iar al doilea adevăr, dreapta credință este modul de cunoaștere și trăire a realităților netrecătoare, a vieții din Împărăția lui Dumnezeu.

Sfântul Apostol Pavel ne spune: „Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei 11,1), iar „Fără credință este cu neputință a fi plăcut lui Dumnezeu” (Evrei 11, 6). În acest sens, Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că icoana din biserică este o vedere prin credință a Împărăției lui Dumnezeu. Sfinții chiar dacă sunt deosebiți între ei, au în comun aureola de lumină și slavă a sfințeniei lui Dumnezeu.

Așadar, Sfânta Biserică ... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății