”Douăzeci de ani și mai bine el a avut partea leului în acea luptă, în care nu se împart grații nici bunuri pământești, ci se cere eroismul abnegației”, scriau despre el ziariștii de la ”Tribuna”.

Din galeria marilor bărbați ai Aradului face parte Mircea V. Stănescu, bustul acestuia străjuind Palatul Cultural al orașului. Bronzul încearcă să învingă timpul însă de multe ori mai are nevoie de ajutorul nostru pentru a câștiga bătălia cu uitarea.

Copilăria și adolescența 

Mircea V. Stănescu s-a născut la Arad în 23 februarie 1841. Rămas orfan de mamă, copil mic fiind, Stănescu a crescut în casa bunicului său. După terminare școlii gimnaziale, tatăl său dorea să-și trimită fiul să învețe o meserie. Părintele își vedea copilul tăbăcar.

Mircea Stănescu se înscrie fără știrea tatălui său la liceul maghiar din Arad. Aici s-a dovedit a fi un elev silitor, colegul său de clasă Csiky Gergely, scriind despre el că ”M. V. Stănescu ziua și noaptea învață”.

Viitorul avocat avea în timpul liceului o bibliotecă ce număra aproximativ o mie de volume, cumpărată pe banii primiți de la familie ca bani de buzunar și pentru îmbrăcăminte.

Stănescu înființează în această perioadă o societate de lectură, el redactează două reviste scrise de mână una cu teme literare cealaltă umoristică. Tot atunci alături de colegii de liceu redactează almanahul ”Muguri”. Ioan Slavici afirma despre acest almanah că a fost ”pentru tineretul din vremea sa cea mai de seamă carte”.

Trebuie menționată truda lui Octavian Lupaș care tipărește la Arad în anul 1986 o  lucrare dedicată lui Mircea V. Stănescu.

Student la Viena, Arad și Budapesta

 Stănescu se numără printre cei 8 elevi care își finalizează studiile liceale din totalul de 39 de elevi care au fost în clasă la începutul liceului.

Mircea Stănescu se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Viena. Aici va umbla îmbrăcat în costum național românesc. La Viena hotărăște să culeagă folclor. În acest sens inițiază o subscripție publică și cu banii adunați organizează două concursuri unde sunt premiate cele mai bune creații literare populare.

Datorită conflictelor militare din zonă, Stănescu sfătuit de bunicul său părăsește Viena și vine acasă la Arad unde va studia trei semestre la Institutul Teologic. Va obține licența în teologie în anul 1864.

Își va încheia studiile juridice la Budapesta. Ajuns avocet, în cadrul biroului său își vor face stagiulꓽ Ioan Slavici, Francisc Hossu Longin și Ioan Suciu.

 La Budapesta, în paginile ziarului ”Concordia”, va publica în mai multe numere romanul istoric ”Zimbrul”. Tot la Budapesta va publica o  carte de gramatică românească scrisă în limba germană.

La congresul studenților de la Putna din 1871, Mircea Stănescu va participa în calitate de reprezentant al ”Reuniunii politice a tuturor românilor din comitatul Aradului”. Aici Stănescu se va afla alături de Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ioan Slavici, A.D.Xenopol, Ciprian Porumbescu. La Putna s-a discutat despre  rolul tinerilor în dezvoltarea României.

 Fondatorul primelor gazete umoristice din Ardeal

Prima publicație umoristică tipărită în limba română a fost întemeiată de Mircea Stănescu în anul 1861. Ea va purta numele de ”Tutti Frutti” și va fi tipărită la Budapesta. Această primă foaie umoristică a apărut doar șase luni, locul ei fiind luat de ”Strigoiul”, foaie umoristică ce apărea săptămânal, fiind redactată tot de Mircea Stănescu. Aceasta a apărut mai mult de doi ani.

O importantă gazetă va apărea la Arad

”Gura Satului”, va apărea la Budapesta fiind condusă de Iosif Vulcan, gazeta fiind continuatoarea gazetelor umoristice înființate de Stănescu. După ce a fost tipărită o perioadă la Budapesta, săptămânalul umoristic își va muta sediul la Arad sub conducera lui Mircea Stănescu. La ”Gura Satului” va scrie Ioan Slavici și Ion Russu-Șirianu.

Aradul fiind la acea vreme un important centru politic și cultural al românilor, în ”Gura Satului” vor fi publicate creațiile literare ale lui Ion Creangă, Grigore Alexandrescu, Alexandru Macedonski.

Solicită public în 1876 să fie înființată o librărie românească în Arad pentru că la acea dată nu exista nicio librărie românească în oraș.

Mircea Stănescu hotărăște deschiderea unei subscripții publice pentru cei care doreau să îi ajute pe răniții în urma Războiului de Independență. Arădenii care doreau să ajute cu bani sau alte obiecte erau sfătuiți să le aducă la sediul gazetei ”Gura Satului”. Stănescu reușește să adune o importantă sumă de bani și bunuri pentru cei aflați în nevoie.

Om politic 

Ales deputat de două ori, avocatul Mircea V. Stănescu va desfășura o bogată activitate parlamentară. Una d... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății