Mor prin uscare pădurile Europei! 

România ignoră fenomenul, dar aleargă după hoți de lemne imaginari!

2020-20reprezintă maximul suferinței pentru pădurile europene, pagubele înregistrate din uscarea pădurilor atingând dimensiuni alarmante. De cel puțin cinci ani, administrarea  pădurilor și industria lemnului din Europa Centrală se luptă cu acumularea de lemn deteriorat, provenit  din fenomene  de uscare  a pădurilor. Seceta din timpul verii și infestarea cu gândaci de scoarță sunt cauzele principale ale acestui fenomen, care a afectat deja aproximativ 250 de milioane m³ numai în Cehia, Austria și Germania. Conform cifrelor oficiale, Germania a înregistrat 135 de milioane m³ de lemn deteriorat. În Republica Cehă s-au acumulat 75 de milioane m³ între 2015 și 2019, iar în Austria s-au înregistrat 41 de milioane m³.  Suprafețele  de  păduri  afectate  sunt  de ordinul sutelor  de mii  21 de hectare,  atât în  Cehia  cât  și  în Germania.

Pe baza evoluției calamităților anterioare, a prognozelor publicate și a numeroaselor discuții cu experți din domeniu, echipa editorială a publicației Holzkurier presupune că apogeul fenomenului  de uscare  a pădurilor este atins în perioada 2019-2021. Chiar dacă se presupune o scădere lentă a calamității, estimările arată că încă 500 de milioane m³ de lemn deteriorat s-ar acumula în următorii cinci ani în pădurile europene și un volum total  de circa 750 milioane m³ pe o perioadă de zece ani.

Până la patru generații de gândaci de scoarță într-o vară secetoasă

Republica Cehă a cunoscut cea mai timpurie și cea mai mare schimbare a climei. Vara record a anului 2018 a creat condițiile perfecte pentru patru generații de gândaci de scoarță care au determinat uscarea pădurilor. În 2019, s-au observat două generații și se presupune că vor fi tot două generații și în 2020. Estimările arată că circa 31 milioane m³ de lemn deteriorat au fost recoltați în Republica Cehă,  peste  recolta obișnuită (30 milioane m³) și se așteaptă în acest an o creștere suplimentară a lemnului deteriorat.

Conform grupului de expertiză Czech  Forest,  prognoza  ar   fi chiar un volum de 50 de milioane m³ în 2020, iar vârful ar putea fi atins în 2021 cu un volum de 80 până la 120 de milioane m³ afectați.  Capacitățile de recoltare nu țin  pasul cu aceste volume. Cea mai mare parte a lemnului deteriorat va rămâne în păduri în anii următori, nerecoltată,  cu excepția cazului în care guvernul ceh implementează cu adevărat măsurile drastice pe care le-a anunțat deja anul trecut, de exemplu, desfășurarea armatei pentru recoltarea lemnului deteriorat. Holzkurier nu se așteaptă la o creștere substanțială a capacităților de recoltare și  prelucrare în următorii ani (în prezent în jur de 30 de milioane m³ / an).

Echipa editorială Holzkurier se așteaptă ca maximul calamității de gândaci de scoarță să fie atins în 2019/2020 și în Germania. Dacă nu există o altă „vară a secolului” precum cea din 2018, volumele de lemn deteriorat ar trebui să scadă începând cu acest an. Volumele de recoltare ar putea scădea de la 70 milioane m³ pe an la un nivel normal, care este mult sub această cifră.

O „supapă de reducere a presiunii”,  de  valorificare  a surplusului  de  resursă,   a fost găsită în expedierea lemnului brut către China, în containere. În Germania, exporturile au explodat de la 200.000 m³ în 2018 la 3,8 milioane m³ în 2019. În termeni relativi, Republica Cehă a avut și mai mult succes cu 2,3 milioane m³ (+ 1255%)  exportați  în 2019. Împreună, aceste două țări au furnizat 14% din cererea de lemn de bușteni din China. 

O altă  supapă: redirecționarea  resursei  către țările  cu industrii  bazate  pe  lemn  dezvoltate:  exporturile din Cehia către Austria au atins  6  milioane  mc,  cele  către  Germania 3,6  milioane  mc, către  Polonia 2  milioane  mc.  

 În acest  top al  importatorilor  apare  și  România,  cu  importuri de buștean  de  aproape  1 milion  mc  în  2019  din Cehia, cu maxime de peste  100 000  mc/lună  în  primele  luni din 2020. Dar către  România  au  venit și importuri  de  buștean din Austria, cu  maxime  de 20 000  mc  lună  și  de  cherestea de rășinoase  din Germania -  cu  cantități  care  au  atins  6 000  mc/lună.

De menționat și nivelul pachetelor de sprijin  alocate  de cele  două guverne -  german  și  ceh -  pentru refacerea pădurilor afectate de uscare: 700 milioane  euro în Germania, către 900  milioane euro în Cehia, împreună cu simplificarea reglementărilor pentru recoltarea masei lemnoase,  pentru  a facilita recoltarea  cât  mai rapidă,  înainte  de degradarea  lemnului,  urgență dată și de extinderea infestării către pădurile sănătoase în lipsa acestei recoltări. Prin nevalorificarea masei lemnoase, pachetele de sprijin necesare refacerii pădurilor ar crește  exponențial!

Pentru a înțelege  dimensiunea  dezastrului:  Cehia  va  pierde în total până  la  70%  din pădurile  de rășinoase,  “rezervorul de carbon“ care este stocul de masă lemnoasă pe picior  va  fi pierdut într-o proporție asemănătoare, cu impact negativ inclusiv asupra bilanțului carbonului și a schimbărilor climatice.

Agenda publică  în România trebuie  să  pornească de la provocările din viața  reală!

În România,  dimensiunea  dezastrului  din  administrarea  pădurilor în  Europa  Centrală, nu  este  percepută  corect,  după  cum nu este  apreciată  nici realizarea  școlii și practicii  silvice   care  a făcut  ca  în  România  să nu avem  acest  dezastru:  o silvicultură  bazată  pe  specii  locale,  pe regenerare naturală cu  perioade lungi  de regenerare  care  creează  structuri  ale pădurii  diversificate  ca  specii.

Remarcabilă este  și performanța   și  competitivitatea  industriei  lemnului din România:  deși pornește  cu un handicap  al  unor costuri  de transport de 20-25  euro/mc  față  de  competitorii  din țările de origine, această  industrie folosește anual până la 3 milioane mc  buștean și  300 000  mc  cherestea din import, crescând  valoarea resursei  de 3-10  ori  prin prelucrare,  creând locuri  de muncă, contribuții la PIB  în  România și mai ales creând o  balanță  comecială  puternic  pozitivă:  industria lemnului  aduce un aport  valutar  net  de peste  3,5 miliarde euro, din care  2  miliarde  este  adus  de  industria  mobilei, 400 milioane  euro  de  industria  plăcilor, 400 milioane euro de binale, 500 milioane  euro  de industria  cherestelei, iar diferența fiind  adusă  de alte  propuse  din lemn. Practic între 50-80% din producția  industriilor  bazate  pe lemn  merge la export, cu ponderi  variabile pentru  fiecare produs!

Industria lemnului din România resimte o  puternică  presiune  a importurilor de produse  finite  și  semifinite, venită  din  țările unde resursa de lemn  este  mult mai ieftină decât în România: importurile  de mobilă  au  crescut  constant apropiindu-se  de 700 milioane euro  in 2019,  presiunea venind în  special din Polonia, dar  și  importuri  de PAL,  MDF  sau  cherestea atât  din țări din Vest, dar și din Est.

Amploarea fake-news-urilor legate de domeniul pădurilor -  prelucrarea lemnului a fost   denunțată  și de oficiali la vârf  ai  statului român,  prin vocea domnului prim  ministru  Ludovic  Orban  și cea a domnului ministru  Costel  Alexe, care au confirmat  o realitate foarte simplu  de verificat:  trenurile de bușteni  intră în România, nu  pleacă din România!

Este de remarcat și faptul că avem și în România  provocări  majore în  admnistrarea  pădurilor, date  de amploarea  doborâturilor de  vânt. România înregistrează stocuri neexploatate din doborâturile de vânt, în Arad și Bihor, încă din anul 2017, ceea ce  denotă  suprareglementarea  și  o anumită neadecvare a politicilor  publice  din România,  care  a condus  la blocaje  majore pe piața internă a lemnului,  cu  provocarea  unor crize  artificiale de resursă -  a  se vedea  criza  lemnului  de foc  din toamna  anilor  2016  și  2017 în special.

Cea mai mare parte din volumul de aproximativ 2 milioane mc doborâturi de vânt, înregistrat în iarna 2019 - 2020 este încă necontractat, mai ales în pădurile administrate de Romsilva, din cauza metodelor neadaptate realitătii, de evaluare a masei lemnoase - fir cu fir, a procedurilor greoaie și birocratice de aprobare a derogărilor de la prevederile amenajamentelor silvice și a  decapitalizării sectorului de  exploatare ca urmare a crizelor  artificiale  induse  de modificarea  legislației  pe linie de valorificare  a masei  lemnoase.

Asociația Industriei Lemnului din România – Prolemn  consideră că sistemul politico - administrativ din România trebuie să conștientizeze provocările reale pentru administrarea pădurilor - valorificarea masei lemnoase în contextul acestor evoluții din Europa Centrală, în  țări aproape  vecine  României și  să  adopte  măsuri  adecvate  acestor  provocări pornind  de la fundamente ale politicilor europene pentru  economia bazată pe lemn. În viziunea  europeană, pădurile și economia bazată pe lemn reprezintă un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050  prin:

•     

•     sechestrare     de carbon și depozitare în păduri;

      

•     stocarea     carbonului în produsele din lemn;

      

•     substituția     amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale     decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii;

      

•     înlocuirea     energiei - reducerea  echivalentă de emisii.

În viziunea  Asociației, industria  lemnului din România are nevoie de:

•     

•     o      economie  deschisă  fluxurilor  de import export, industria     lemnului din România fiind  puternic  integrată  acestor  circuite     valorice și  specializări ale industriei  lemnului la  nivel     european  și  chiar  global.

      

•     o      clarificare internă a sistemelor  de trasabilitate  și     certificare a provenienței legale  a masei lemnoase,  care  să     elimine  discuțiile  privind  riscul  ridicat  de  proveniență  a     masei  lemnoase  din tăieri  ilegale.  Aceste  sisteme  trebuie     să  se bazeze pe  principii  eficiente în toate statele europene     și statuate chiar prin legislație europeană - Regulamentul     European 995/2010-EUTR: controlul provenienței legale a masei     lemnoase la  prima  punere  pe  piață  și orientarea  controlului     pe zone de  risc.

      

•       o      fundamentare  a  politicilor  publice  bazată  pe  dovezi -     studii  științifice  și evaluări de impact,  respectarea     principiilor de transparență decizională în elaborarea  acestor     politici și  dezbateri reale, pornind de la provocările majore     pentru  domeniul pădurilor -  economiei bazate pe lemn, în     contextul schimbărilor climatice și al obiectivelor de     neutralitate climatică până în 2050, obiective care nu vor putea     fi atinse fără o strategie  pădure -  lemn, pragmatică și     eficientă.

“Eu aș sublinia faptul că, așa cum evaziunea fiscală însoțește economia ca un fenomen marginal și care trebuie combătut, așa și tăierile ilegale trebuie combătute de instituțiile de control și trebuie eliminate. Dar aș propune să nu mai vorbim doar de tăieri ilegale. Să vorbim de păduri și economia  bazată pe resursa de lemn, de industria lemnului! Este o industrie bună, o industrie care se bazează pe o resursă regenerabilă. Putem să avem în același timp și conservarea biodiversității, putem să ne  bucurăm și de serviciile ecosistemice ale pădurii, dar în același timp să beneficiem și de lemn, de produse din lemn și energie din lemn, o energie regenerabilă. Lemnul provenit din păduri gestionate durabil înseamnă o economie și o industrie pozitivă, o industrie care creează valoare și bunăstare. Lemnul  este bun!” –  Cătălin Tobescu,  președinte Asociația Industriei Lemnului din România - Prolemn.

Sursa: Didier