Național Cultura Religie Stire

Icoana Maicii Domnului ”Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț, cea mai veche și cea mai frumoasă icoană din țară

09.07.2020 ⋅ 0 comentarii

În urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisercii Ortodoxe Române din 24 mai a Anului Centenar, data de 9 iulie este ziua de cinstire a Icoanei Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț.

Veghetoare și îndrumătoare a monahilor nemțeni și a credincioșilor, Icoana Maicii Domnului Îndrumătoarea întărește în credință de mai bine de șase secole poporul român. 

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este considerată cea mai veche și cea mai frumoasă icoană din țară. 

Icoana care străjuiește biserica „Înălțarea Domnului”, datează din anul 665 și a fost pictată în Lida, patria Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În anul 1429  a fost dăruită de Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun.

Icoana reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul Iisus ținut pe brațul stâng, iar pe verso este pictat Sfântul Gheorghe, fiind ostaț cu capul descoperit, stând pe scaun cu balaurul sub picioare, în mâna dreaptă având sulița, iar în cea stângă sabia. 

Tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a celei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, oraş din Israel, motiv pentru care se mai numește și Lidianca. 

Ea datează încă din vremea Sfântului Gherman al Constantinopolului. În momentul în care Sfântul ajunge în Țara Sfântă, el vede icoana Maicii Domnului de pe stâlpul bisericii din Lida. Biserica din Lida a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, iar în vremea în care Sfinții Apostoli Petru si Ioan propovăduiau prin aceste părți, ei au rugat-o pe Maica Domnului să binecuvânteze biserica și să o sfințească prin venirea ei. Maica Domnului i-a trimis înainte, și ajungând ei în biserică au văzut chipul Maicii Domnului nepictat de mână omenească. Botezându-se mulți, Maica Domnului s-a veselit cu duhul și a dat icoanei puterea facerii de minuni.

În anul 665, mai înainte de a fi hirotonit patriarh al Constantinopolului, Sfântul Gherman merge la Ierusalim, pentru a se închina la Sfântul Mormânt. Aici, el vede icoana Maicii Domnului "Lidianca" și, plăcându-i foarte mult, el dă comandă unor pictori să-i facă o copie a icoanei, lucru care se va și întâmpla, în anul 665. 

După ce icoana a stat în Constantinopol vreme de 555 de ani, în anul 1429 aceasta este dăruită Mitropolitului Iosif și domnitorului Moldovei, de către Patriarhul Metodie și de împăratul Ioan Paleologu spre a o proteja de persecuțiile împotriva icoanelor.

În anul 1821, în data de 3 iunie, icoana Maicii Domnului este scoasă din Mănăstirea Neamț și dusă într-o poiană tainică, de pe Muntele Rusu, în locul în care se află astăzi Schitul Icoana Veche, unde a fost îngropată, dimpreună cu alte obiecte de valoare, din pricina turcilor, până în 28 octombrie 1822.

Aflată astăzi în biserica Mănăstirii Neamț, pictura este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre prețioase între anii 1844-1845, în timpul starețului Neonil (+1853).

Rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului Îndrumătoarea de la Mănăstirea Neamț

Pe stâlpul minţii noastre închipuie, cuvintele înţelepciunii cereşti, Ceea Ce eşti Stâlpul rugăciunii care toată lumea o sprijineşti. Nu ne lipsi pe noi de ocrotirea Ta de Maică, Ceea Ce eşti Mângâierea celor împovăraţi de păcate, Floarea tuturor darurilor cereşti, Oglinda îngerilor, Muntele Cel înalt al desăvârşirii, Rai tainic al fecioriei, Tabor înţelegător al tuturor virtuţilor, Corabia mântuirii păcătoşilor, Căruţa Cea de foc a Înţelepciunii, Psalmul Cel scris în cartea inimii, Izvorul rugăciunii neîncetate, Legătură a unirii noastre cu Dumnezeu.

Cu paşii gândurilor umilite ne apropiem de prea luminată icoana Ta, noi, cei ce nu ştim a ne ruga din pricina împietririi inimii noastre. Izvorul rugăciunii Tale să adape inima noastră cea lipsită de dulceaţa cuvântului dumnezeiesc. Ploaia milostivirii Tale să înmoaie pământul cel împietrit al inimii noastre. Laudele împletite Ţie de serafimi să întraripeze inima noastră cu dorul cel dumnezeiesc. Suspinurile heruvimilor coborâte în adâncul sufletului nostru să ne tragă pe noi spr... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății