Național Religie Stire

Cinci Schituri din Ardeal, ridicate la rangul de Mănăstire. Printre ele se află și cel de la Aiud, unde sunt pomeniți toți martirii neamului românesc

21.10.2020 ⋅ 0 comentarii

În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, care a avut loc la Deva, s-a decis ca cinci schituri transilvănene să fie ridicate la rangul de mănăstire, iar la Şmig să fie înfiinţat un aşezământ monahal, informează Basilica.ro.

Astfel:

Schitul Hristos Pantocrator Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator Alba Iulia”.

Este situată pe hotarul de vest al municipiului Alba Iulia, într-o frumoasă zonă rezidențială, aflată la liziera pădurii de la poalele unei coline a Munților Metaliferi. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului.

Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două frumoase locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”. La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar.

Schitul Sfântul Ioan Botezătorul Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul Livezile”.

Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990, ca urmare a dorinței și a credinței jertfelnice manifestate de către binecredinciosul Petru Irimie din localitatea Livezile. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996.

Locașul de închinare a primit haina picturii între anii 1998-1999, lucrarea fiind realizată în tehnica tempera de către pictorul George Dăscălescu. Biserica a fost târnosită la data de 13 august 2000, în prezența a numeroși credincioși din împrejurimi.

 

Schitul Sfânta Cuvioasă Parascheva Sub Piatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva Subpiatră”.

Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Sub Piatră. Cătunul Sub Piatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani. Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare.

Potrivit tradiţiei orale, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii.

Schitul Înălțarea Sfintei Cruci Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci Aiud”.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești. Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății